În decembrie 2008, sub conducerea liberalului Ionel Muscalu, ANOFM a încheiat un contract pe 5 ani cu o companie din Austria, Arbeitsmarktservice Betriebs Gmbh (AMSBG), specializată în servicii IT pentru agențiile de plasare a forței de muncă. Contra 22,4 milioane de euro, AMSBG din Viena urma să construiască, prin filiala sa din România, „sistemul informatic al ANOFM”. Conform portalului de achiziții publice, austriecii au subcontractat 42% din lucrări unor firme românești sau care au reprezentanțe în România: Siveco, Omnilogic, IBM, Oracle, MBL Computers și SVF Management Prod Serv.
Cinci ani mai târziu, în decembrie 2013, și cu plăți efectuate de ANOFM în valoare de 84,5 milioane lei (aproximativ 19,3 milioane de euro), din bugetul de stat, sistemul informatic nu era gata, au constatat inspectorii Curții de Conturi în raportul pe anul 2013. În noiembrie 2014, filiala românească a AMSBG s-a închis, iar pagina de internet a firmei din Austria nu funcționează.
Acest contract s-a perpetuat indiferent de conducerea politică a ANOFM. Inițiat în mandatul lui Ionel Muscalu (PNL), el a continuat sub conducerea lui Silviu Bian (PDL) – condamnat la 6 ani de închisoare pentru corupție, a Elvirei Rodica Andronescu (PDL) și a Cristianei Barbu (PSD). Recepția lucrărilor incomplete și restul deficiențelor de la finalul contractului, constatate de Curtea de Conturi, s-au petrecut însă în mandatul actual al Cristianei Barbu, mama deputatei PSD Cătălina Ștefănescu, care a preluat conducerea ANOFM în mai 2012.
Inspectorii de conturi au constatat că, de fapt, suma de 84,5 milioane lei plătită de ANOFM în 5 ani s-a făcut pentru actualizarea unui sistem informatic mai vechi, deja existent la ANOFM, nicidecum pentru un sistem IT în întregime nou.
Curtea de Conturi a mai stabilit că mai multe module dintre cele 5 în care era structurat contractul nu au fost executate cum trebuie. Partea de „servicii de dezvoltare software și proiecte noi”, din care făcea parte și o aplicație DWH (sistem de baze de date integrate), nu a fost recepționată de ANOFM, pentru că aplicația nu funcționa, deși se plătiseră 9,4 milioane lei (doar aplicația DWH costase 1,98 milioane lei). De asemenea, ANOFM a plătit 5,87 milioane lei pentru echipamente IT pe care nu le primise, ba chiar a și semnat recepția modulului 4 din contract, denumit Managementul infrastructurii IT.
Computere vechi, la 2.000 de euro bucata. ANOFM nu a executat garanția bancară, deși știa că austriecii nu onoraseră contractul
În același contract, Curtea de Conturi a descoperit că ANOFM a achiziționat echipamente IT la prețuri „destul de ridicate față de media pieței”. Este vorba despre computere la prețul de 1.400 de euro bucata sau de notebook-uri la 2.145 de euro bucata, la nivelul anilor 2009-2011. Aceste echipamente nu veneau la pachet cu niciun fel de licență de operare și nici nu erau modele noi, având „o uzură destul de ridicată”, astfel că la finalul contractului, aparatura era amortizată integral. De altfel, aparatura a fost înregistrată de ANOFM în patrimoniul instituției abia în iulie 2014, la peste 3 ani de la achiziție.
Inspectorii de conturi au mai descoperit că, deși Consiliul de Administrație al ANOFM a stabilit că „la finele perioadei de executare a contractului, exceptând serviciile de comunicații, niciunul dintre module nu a fost realizat integral și la timp„, instituția nu a executat scrisoarea de garanție bancară a firmei austriece, în valoare de 1,88 milioane de euro, care expira la 31 ianuarie 2014. Mai mult, documentele de recepție a lucrărilor au fost semnate de reprezentanții ANOFM cu 2 până la 7 zile înainte de data limită a acestei garanții bancare.
Mai mult, Curtea de Conturi a descoperit că ANOFM a plătit în plus față de prevederile contractuale suma de 6,7 milioane lei (peste 1,5 milioane euro), pentru servicii de comunicații de date prin internet, precum și pentru dezvoltarea vechii aplicații informatice a ANOFM. Pentru aceste lucrări, nu există documente justificative și nici documente care să determine nevoia pentru aceste servicii, conform Curții de Conturi.
ANOFM, despre necesitatea acestui contract: Echipamentele erau învechite și nu acopereau nevoile
Într-un răspuns pentru gândul, conducerea ANOFM a explicat cum s-a ajuns la încheierea acestui contract păgubos și cum s-au încheiat relațiile cu firma austriacă. Astfel, în 2006, un studiu de fezabilitate comandat de ANOFM a dus la concluzia că „echipamentele erau învechite și necesitau înlocuire, personalul de specialitate era numeric insuficient, programele informatice nu acopereau nevoile diferitelor activități ale structurilor din sistemul ANOFM, iar cele existente erau construite pe soluții învechite”.
Conform ANOFM, la finalizarea contractului cu firma austriacă AMSBG, unele dintre cele 5 module au fost realizate parțial, altele integral. Modulul 1, Consultanță specializată, care includea și instruirea angajaților ANOFM pentru folosirea soluțiilor IT, a fost realizat în proporție de 75%.
Modulul 2 (Servicii suport pentru utilizatori) a presupus printre altele înlocuirea a 1.800 de computere vechi cu unele noi și instalarea de 1.500 de imprimante în 270 de locații ale ANOFM și a fost implementat cu o întârziere de 12-16 luni. Până la urmă, ANOFM a redus numărul echipamentelor IT din cauza reducerii personalului cu 25%, în 2010, și a ajuns la concluzia că AMSBG și-a îndeplinit integral obligațiile pe acest modul.
Modulul 3 a presupus crearea de software nou, adică aplicațiile „Locuri de muncă vacante”, „Managementul informațiilor și raportări statistice” (DWH) și „Management financiar și resurse umane” (DWH). Componenta DWH, adică baze de date, nu a fost funcțională, conform Curții de Conturi, deși a costat aproape 2 milioane de lei. Cu toate acestea, conducerea ANOFM este de altă părere, în răspunsul pentru gândul: „La crearea și implementarea acestora au existat neconcordanțe între solicitările caietului de sarcini și ceea ce s-a realizat efectiv. Totuși, deficiențele identificate nu au afectat funcționarea, în condiții optime, a sistemului informatic al instituției”. ANOFM mai precizează că în contract mai erau stabilite două aplicații software – „Managementul documentelor” (tip DMS) și „Noua aplicație de ocupare” (NAO), care nu au mai fost realizate de AMSBG și nici nu au fost plătite de ANOFM.
Modulul 4 – Managementul infrastructurii (servicii de administrare și întreținere a serverelor, a computerelor și a sistemului antivirus), precum și Modulul 5 – Comunicații de date și internet, au fost îndeplinite integral de AMSBG, conform conducerii ANOFM. Pentru Modulul 5, Curtea de Conturi a constatat însă că ANOFM a plătit în plus față de prevederile contractuale suma de 5,94 milioane lei (aproape 1,4 milioane euro), fără justificări legale.
ANOFM nu mai prelungește contractul cu austriecii și mută serverele la STS. Austriecii revin în alt contract
ANOFM nu a mai prelungit contractul cu austriecii de la AMSBG, expirat pe 31 decembrie 2013, și a luat decizia să mute serverele achiziționate în cadrul acestui contract într-o locație a Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), din locația asigurată de austriecii de la AMSBG.
La încheierea contractului, conducerea ANOFM, asigurată de Cristiana Barbu la data respectivă, a încercat „tratative privind adoptarea unei soluții amiabile”, existând negocieri cu AMSBG, în ce privește „aspectele financiare ale contractului”, după cum reiese din răspunsul ANOFM pentru gândul.
Cu toate aceste deficiențe și lipsuri constatate de ANOFM în executarea contractului, instituția de stat îi primește în decembrie 2013 pe austriecii de la AMSBG într-un nou contract. Era vorba despre 15,18 milioane de lei (aproximativ 3,4 milioane euro) din fonduri europene POSDRU, proiect care viza „Integrarea sistemului informatic al ANOFM cu alte sisteme informatice”. Proiectul a demarat în ianuarie 2014 și avea durata de implementare de 18 luni.
Cu alte cuvinte, ANOFM primea firma lider a asocierii care nu-și făcuse treaba anterior într-un nou contract, menit să integreze un sistem informatic parțial funcțional, cu alte sisteme informatice.
Noul contract a fost câștigat de asocierea dintre Siveco România, AMSBG și Daiman Public Relations și avea ca obiect integrarea sistemului informatic al ANOFM cu alte două sisteme din administrația publică – SAFIR (folosit de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și creat de SIVECO împreună cu francezii de la Bull SAS) și MERCUR (folosit de ANOFM și Casa Națională de Pensii).
Totuși, la scurt timp de la semnarea acestui nou contract, în ianuarie 2014, ANOFM anunță intenția de a înlocui AMSBG în cadrul acestui parteneriat, iar firma austriacă se retrage la propria sa cerere, conform ANOFM. În locul său, în proiect intră firma românească Q”net International.
Până la publicarea acestui articol, reprezentanții AMSBG din Austria nu au răspuns solicitărilor gândul pentru un punct de vedere.
UPDATE 13.03.2015
Într-un drept la replică adresat gândul, ANOFM explică faptul că a plătit doar 15,6 milioane euro fără
TVA (adică 19,3 milioane euro cu TVA 24%) austriecilor de la AMSBG, suma stabilită inițial prin contract fiind diminuată cu valoarea serviciilor neefectuate, respectiv 3,2 milioane de euro (fără TVA).
„Pentru echipamentele, serviciile sau aplicațiile informatice neefectuate sau nelivrate de furnizorul de servicii informatice, ANOFM nu a plătit nimic, iar pentru cele prestate parțial s-au achitat sume echivalente cu procentul de executare a serviciilor”, susține ANOFM.
Totodată, cu privire la al doilea contract în care ANOFM a intrat din nou în parteneriat cu firma austriacă AMSBG și din care ulterior austriecii s-au retras, în 2014, instituția mai precizează că „la acea dată (iulie 2013) ANOFM nu deținea informații cu privire la modul în care se va finaliza contractul semnat în 2008, multe dintre module fiind încă în lucru. Perioada de evaluare a proiectelor de către AMPOSDRU s-a prelungit până la finalul lunii decembrie 2013, timp în care nu se pot schimba sau rezilia acordurile de parteneriat”. Acest al doilea contract a fost semnat în decembrie 2013, însă acordul cu austriecii a fost încheiat în iulie 2013, explică ANOFM, pentru a răspunde „Cererii de Propuneri de Proiecte nr.123″.