Antipa, vedeta Nopții Muzeelor; mii de oameni se îmbulzesc în fața instituției muzeale

Antipa este vedeta Nopții Muzeelor în București, eveniment care se desfășoară sâmbătă noaptea, mii de oameni formând cozi de peste o sută de metri pentru a vizita gratuit exponatele acestuia, în timp ce la alte instituții muzeale, ca MNIR, Muzeul Țăranului și MNAC, se intră fără a se aștepta mult.

Câteva mii de persoane au format o coadă imensă din fața Muzeului Antipa înspre șoseaua Kiseleff și până în strada Monetăriei, sperând să reușească să vadă gratuit în această noapte exponatele instituției care, în septembrie 2011, s-a redeschis pentru public într-o nouă structură, după aproape trei ani de modernizări.

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

După celebra reabilitare, Muzeul Antipa a atras în mod constant numeroși vizitatori, atât în ziua lansării, cât și în fiecare weekend, totul culminând cu această Noapte a Muzeelor, pentru care muzeografii instituției s-au pregătit special. Astfel, un imens cap de Deinotherium, o reproducere a scheletului real aflat în interiorul muzeului, a fost amplasat, pe un postament, chiar la intrarea în instituție, pe scări, stârnind și mai mult interesul oamenilor, care se îmbulzesc să-l vadă, spre disperarea jandarmilor care par că nu le mai fac față.

Muzeul Antipa a fost singurul care s-a pregătit în mod intens pentru Noaptea Muzeelor, programul acestuia debutând chiar de vineri, la ora 21.30, când 20 de copii s-au mutat pentru o noapte în instituția care găzduiește faimosul schelet de Deinotherium gigantissimum, lângă care micuții au spus povești, s-au jucat și au dormit. Iar capul uriaș de Deinotherium a fost creat special pentru evenimentul de sâmbătă, fiind montat destul de târziu, în jurul orei 21.00.

Tot în jurul orei 21.00, pentru a asigura protecția celor câteva mii de oameni adunați la Muzeul Antipa, dar și la Muzeul de Geologie – unde se formase o coadă de câteva sute de persoane -, jandarmii au montat cordoane de separare pe stradă.

Spre deosebire de Muzeul Antipa și Muzeul de Geologie, la Muzeul Țăranului Român – unde este prezentată expoziția „Dobrogea între pământ și mare, amprenta timpului și a omului”, organizată sub egida Ambasadei Franței – oamenii pot intra mai ușor, fără a sta la coadă.

Alte puncte de atracție pe harta muzeelor bucureștene sâmbătă noapte par a fi și Muzeul Național de Artă al României (MNAR), dar și Muzeul George Enescu, unde de asemenea s-au format cozi de câteva sute de persoane, care așteaptă să ia parte la activitățile pregătite de cele două instituții.

Peste drum de MNAR, la Biblioteca Centrală Universitară, sunt câteva zeci de persoane care așteaptă să meargă în turul gratuit al instituției pregătit special pentru acest eveniment.

Câteva sute de metri mai departe, tot pe Calea Victoriei, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) își întâmpină vizitatorii, care intră și ies în număr mare, cu exponatele din Tezaurul Istoric și Lapidarium, dar și cu expoziția”Cadourile familiei Ceaușescu”, organizată special pentru această noapte.

La MNIR, publicul este de asemenea întâmpinat de celebra și controversata statuie a lui Traian cu lupoaica, ce este intens luminată.

Un alt punct de mare interes este un obiectiv care s-a alăturat în premieră anul acesta Nopții Muzeelor – Foișorul de Foc, în care se află Muzeul Pompierilor. Câteva sute de persoane stau la coadă pentru a vedea exponatele din celebrul turn și pentru a observa de sus panorama orașului. La intrarea în Foișorul de Foc, doi tineri pompieri îmbrăcați în costume de paradă îi întâmpină pe vizitatori, în timp ce vizavi este parcată o mașină de pompieri care atrage la rândul său privirile curioșilor.

Foarte căutat este, sâmbătă seară, și cimitirul Bellu, care și-a pus „straiele de sărbătoare”: sute de vizitatori au început să se plimbe pe aleile luminate cu lumânări, pe trasee pregătite de administrația cimitirului.

Cimitirul Bellu a fost și „locul de pelerinaj” al lui Sorin Oprescu, primarul general al Bucureștiului, care, după ora 19.00, a mers, alături de actorul George Ivașcu și de soția acestuia, Alice Barb, dar și de academicianul Răzvan Theodorescu, la mormântul dramaturgului I.L. Caragiale și la cel al arhitectului Ion Mincu, la acesta din urmă fiind sfințită și o troiță.

De altfel, tot programul de la cimitirul Bellu dedicat Nopții Muzeelor este organizat în jurul celor două personalități, anul acesta împlinindu-se 100 de ani de la decesul acestora. În acest sens, în capela mare a cimitirului a fost amenajată o expoziție comună care le este dedicată, iar în mijlocul capelei tronează un portret al lui Barbu Bellu, ministru al Cultelor în 1862 și ministru al Justiției în 1863, cel care a donat terenul unde a fost amenajat cimitirul.

În deschiderea manifestărilor de la Bellu, Răzvan Theodorescu a spus că Secția de Arhitectură, Arte și Audiovizual a Academiei Române – pe care acesta o conduce – a propus ca Ion Mincu să devină membru al Academiei postmortem.

„Cimitirul Bellu este acum ceea ce trebuie să fie, mai mult decât un muzeu, este un templu (…) neamul românesc stă pe umerii a trei uriași – poetul național Mihai Eminescu, istoricul național Nicolae Iorga și dramaturgul național I.L. Caragiale”, a spus Theodorescu, în momentul în care la mormântul lui Caragiale, care este înconjurat de mormintele celorlalte două personalități ale culturii române, a fost depusă o coroană de flori.

Totodată, Răzvam Theodorescu a spus că, fără spiritul lui Caragiale și cel al unui alt mare creator român, arhitectul Ion Mincu, poporul român n-ar fi așa cum este astăzi „nici pe dinăuntru, nici pe dinafară”.

La rândul său, Sorin Oprescu a spus că vede evenimentul organizat la cimitirul Bellu în amintirea lui Caragiale și a lui Mincu ca „o întâlnire prietenoasă și respectuoasă față de înaintași”.

Actualul primar a profitat de vizita la cimitirul Bellu pentru a strânge mâinile curioșilor adunați în jurul lui și pentru a discuta cu câțiva dintre aceștia, având în vedere că este în campanie electorală.

„Noaptea Muzeelor” are loc sâmbătă, în Capitală fiind implicate 27 de instituții, dintre care unele, precum Muzeul Minovici de Artă Veche Apuseană, Biblioteca Națională, Școala Centrală și Foișorul de Foc, s-au alăturat în premieră evenimentului.

Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes care se află deja la a opta ediție și este sărbătorit de aproximativ 3.000 de muzee din Europa, dintre care circa 100 sunt din România. Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internațional, coordonând desfășurarea Nopții Muzeelor în țară.

Muzee din peste 30 de orașe din țară (Aiud, Alba Iulia, Alexandria, Bacău, Baia Mare, Botoșani, Bran, Brașov, Brăila, București, Caransebeș, Constanța, Ciucea, Cluj-Napoca, Craiova, Dej, Deva, Galați, Giurgiu, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Sf. Gheorghe, Sibiu, Sighișoara, Sinaia, Slatina, Slobozia, Târgoviște, Târgu-Jiu, Tîrgu-Mureș și Turda) își așteaptă vizitatorii sâmbătă în nocturnă.

Concerte, proiecții de filme, personaje care prind viață, activități pentru copii, spectacole și prezentări de costume de epocă completează într-un mod inedit programul acestei nopți speciale, transformând vizitarea expozițiilor organizate de muzee în experiențe de neuitat.

În București, vizitatorii pot alege să-și petreacă noaptea parcurgând atât muzee care și-au făcut o tradiție din sărbătorirea acestui eveniment, cât și muzee sau organizații culturale care s-au alăturat recent manifestării.

Muzeele care s-au alăturat evenimentului încă de la primele sale ediții își așteaptă și în acest an publicul: Muzeul Național al Aviației Române, Muzeul de Artă „Vasile Grigore”, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Geologie, Muzeul Național „George Enescu”, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (acesta din urmă organizând însă „Dimineața muzeului”, sâmbătă, între orele 9.00 și 14.00, din motive de protejare a patrimoniului).

În 2010, intrau în circuitul Nopții Muzeelor Arhivele Naționale ale României, Fundația Löwendal și Centrul Cultural Art Society, urmate, anul trecut, de Muzeul Bellu, Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, pentru ca la acestă ediție bucureștenii să poată vizita și Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici”, Universitatea Spiru Haret, Școala Centrală, Biblioteca Națională a României (unde vor putea admira expoziția World Press Photo România) și Foișorul de Foc.

Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internațională a Muzeelor.