Antonescu și Ponta schimbă strategia ROȘIA MONTANĂ. „Facem comisie specială, se retrage procedura de urgență”
Premierul Victor Ponta și ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, Dan Șova, au prezentat documente și explicații legate de proiectul minier de la Roșia Montană, la Palatul Parlamentului. Gândul a prezentat principalele declarații.
Liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat, după întâlnirea avută cu Victor Ponta la Parlament, că USL a decis să se revină la constituirea unei Comisii parlamentare speciale pentru Roșia Montană și procedura de urgență pentru proiectul de lege să fie retrasă.
Liderii USL, în frunte cu Victor Ponta și Crin Antonescu, s-au întâlnit la cabinetul președintelui Senatului pentru a discuta despre proiectul de lege al Guvernului privind Roșia Montana. La ea au participat din partea PNL, Crin Antonescu, Eduard Hellvig, Daniel Chițoiu și Radu Stroe, iar din partea PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea.
La finalul întâlnirii, președintele PNL, Crin Antonescu, a anunțat că va fi oprită procedura de urgență din Parlament și că se va constitui în forul legislativ o Comisie Specială pentru proiectul Roșia Montană. Componența acesteia va fi stabilită săptămâna viitoare.
„Eu mi-am reafirmat convingerea că e un proiect care în mod normal se asumă sau nu de către Guvern. Premierul a rămas pe ideea că proiectul a fost înaintat în Parlament”, a spus Antonescu.
„PSD a convenit să revenim pe comisie specială în Parlament, deci să se retragă procedura de urgență”, a mai spus liderul PNL.
Crin Antonescu a dezvăluit de asemenea că i-a cerut lui Victor Ponta să retragă proiectul din Parlament și Guvernul să dea o hotărâre referitoare la proiectul Roșia Montană. Ponta a respins propunerea venită din partea PNL și s-a pronunțat pentru continuarea dezbaterilor din Parlament.
Anterior, Victor Ponta și ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, Dan Șova au spus că vor fi desecretizate toate documentele legate de exploatarea de la Roșia Montană, cu excepția licenței de exploatare, care este clasificată drept confidențială. Prevederile licenței de exploatare, în care sunt prevăzute obligațiile Gabriel Resources, rămâne astfel secret, ca și până acum.
Premierul Ponta a prezentat însă principalele date ale licenței: durata licenței este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Redevența este de 2%, ea a ajuns la 6% și această schimbare a redevenței se poate face doar prin lege. Litigiile vor fi soluționate de Camera Internațională de Arbitraj de la Viena.
Cei doi au pus la dispoziția presei documente din care reiese care sunt sumele investite la Roșia Montană de RMGC, care sunt obligațiile bănești ale statului în cazul în care acest proiect nu se realizează și care sunt sumele renegociate în noul proiect de lege, față de contractul inițial cu Gabriel Resources.
Dan Șova a precizat că, spre deosebire de contractul negociat cu Gabriel Resources, proiectul de lege actual stabilește clar care sunt obligațiile RMGC pentru protecția mediului și a patrimoniului cultural de la Roșia Montană, fixează participația statului în firmă la 25%, fără posibilitate de modificare, precum și introduce interdicția de a exploata alte metale în afară de aur și argint.
CITEȘTE AICI DECIZIA DE ASOCIERE ÎNTRE REMIN DEVA ȘI GABRIEL RESOURCES – 1997
Licența de exploatare emisă de guvernul României în 1999 are gradul de secretizare confidențial, însă eu consider că pot să fac publice anumite aspecte, a spus Victor Ponta.
Durata licenței este de 20 de ani, din 1999 până în 2019. Redevența este de 2%, ea a ajuns la 6% și această schimbare a redevenței se poate face doar prin lege. Litigiile vor fi soluționate de Camera Internațională de Arbitraj de la Viena.
Investițiile făcute de Roșia Montană Gold Corporation la Roșia Montană se ridică până acum la 550 de milioane de euro.
Obligațiile de mediu și protecția patrimoniului, pe care România trebuie să le acopere, dacă nu se face proiectul, se ridică la 480-500 de milioane de euro.
Dan Șova va prezenta și semnăturile și avizele de pe proiectul de lege.
„Nu are sens să luăm decizia politică înainte să aibă loc dezbaterea”, a spus Victor Ponta.
„Pe mine nu mă interesează ce câștigă o firmă privată, pe mine mă interesează doar ce câștigă și ce pierde statul român”, a mai spus Victor Ponta.
Dan Șova a precizat că Gabriel Resources va da statul român în judecată la instanțele internaționale pentru că nu este lăsată să facă această investiție în România, lucru care încalcă tratatele internaționale.
„Statul român se va afla într-o poziție foarte dificilă”, a spus Șova.
„Am obosit să dau explicații despre mama mea. Vă pun la dispoziție un document emis pe 31 ianuarie de RMGC în care am solicitat să se prezinte dacă există vreun raport contractual. Au dat această dezmințire”, a răspuns Dan Șova la întrebarea legată de legătura mamei sale, avocată, cu RMGC.
„Este foarte normal, dacă nu avertizezi, să ne trezim peste câțiva ani cu niște oameni care să ne acuze că nu i-am informat. Întotdeauna într-o investiție sunt bani investiți și venituri nerealizate”, spune Dan Șova.
„Eu cred că acest proiect corespunde condițiilor de mediu și ar trebui făcut. Cred că senatorul Șova va spune Da”, a spus Șova.
Investiția necesară la Roșia Montană, pentru realizarea proiectului minier, este de 1,9 miliarde de dolari.
„Nu poate fi dată o hotărâre de Guvern care să conțină normele pe care le conține legea. În legea de aici sunt norme primare, nu secundare. În licența de exploatare dată în 1999 nu există nicio prevedere legată de conservarea patrimoniului cultural, a comunității de la Roșia Montană. În noua lege sunt prevederi foarte clare. Se stabilește prin lege participarea statului de 25%, peste care nu se poate trece. S-a tot vorbit de diverse metale rare la Roșia Montană. Prin lege, este interzisă exploatarea altor metale în afară de aur și argint la Roșia Montană”, a mai spus Șova.
ȘTIREA INIȚIALĂ. Cele mai multe documente legate de proiectul de la Roșia Montană au fost desecretizate încă din 2011, pe site-ul Ministerului Economiei, însă unele acte adiționale la licența de exploatare nu sunt încă publice.
Liderii USL Victor Ponta și Crin Antonescu au declarat la începutul acestei săptămâni că proiectul de lege privind Roșia Montană trebuie respins de Parlament, pentru că nu a fost dezbătut suficient. Senatul, prima cameră sesizată de Guvern, a dat deja avize negative acestui proiect.
Cu toate acestea, cei care au promovat proiectul de lege în Guvern au fost chiar premierul Victor Ponta și miniștrii săi, de la PSD și PNL. Ei nu și-au asumat însă legea, alegând să paseze această responsabilitate Parlamentului.
Premierul și membrii Guvernului au ignorat de asemenea observațiile juriștilor de la Ministerul Justiției și de la Consiliul Legislativ, care au avertizat că proiectul de lege conține foarte multe prevederi neconstituționale și inadvertențe juridice.
După declarațiile politice de la București, compania canadiană Gabriel Resources a amenințat că își rezervă dreptul de a acționa în judecată statul român, pentru încălcarea unor tratate internaționale privind investițiile, în cazul în care proiectul de lege privind Roșia Montană este respins de Parlament. Compania a evaluat despăgubirile pe care le-ar putea cere la maximum 4 miliarde de dolari.
Premierul Victor Ponta a avertizat de asemenea că firma va da România în judecată, evaluând despăgubirile care ar putea fi cerute la 2 miliarde de euro. Totuși, același premier a declarat că va vota împotriva acestui proiect, pe care el însuși l-a promovat în Guvern.
Începând cu 1 septembrie, mii de persoane au demonstrat în țară, în special în București și în Cluj, cerând retragerea proiectului de lege privind Roșia Montană. La sfârșitul săptămânii trecute, numărul protestatarilor atinsese zeci de mii în întreaga țară, cu peste 10.000 de oameni care au protestat în București.
Circulația și centrul Capitalei au fost blocate în fiecare seară timp de peste 10 zile de către protestatari. Acest lucru a fost posibil pentru că factorii politici au decis să permită acest lucru, ordonând jandarmilor să nu intervină, a explicat pentru gândul ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe. Motivul invocat de acesta a fost faptul că protestele au fost „ultra-civilizate”.