Anul și scandalul în Sănătate. 2017 și problemele nerezolvate ale sistemului sanitar din România. RETROSPECTIVĂ

În plină epidemie de rujeolă, în urma căreia s-au înregistrat 36 de decese și peste 10.200 de cazuri de persoane bolnave, legea vaccinării este contestată de organizații și părinți ai căror copii au dezvoltat reacții adverse la imunizare. Chiar dacă actuala formă a legii nu îi obligă pe părinți să își vaccineze copiii, aceștia sunt nevoiți, totuși, să se prezinte la medicul de familie și să se informeze. În caz contrar, riscă să fie audiați de comisia județeană de vaccinare și pot primi o amendă de la 1.000 la 10.000 de lei, în funcție de numărul abaterilor. Aceste sancțiuni ar putea fi aplicate atât autorităților, cât și medicilor de familie.

„Sancțiunile privesc atât ministrul, cât și funcționarii din minister, direcții de sănătate publică, absolut tot lanțul de vaccinare, iar ceea ce s-a vehiculat în presă cu privire la faptul că părinții vor fi amendați pentru faptul că nu-și vaccinează copii este inexact. Părinții vor fi amendați în situația în care refuză să participe la întâlnirea cu grupul de lucru, refuză să participe la întâlnirea cu medicul de familie pentru a fi informați despre vaccinuri. Practic, părintele are dreptul să refuze, dar își asumă toată responsabilitatea”, declara, în luna august, Florian Bodog, ministrul Sănătății.

Voci din mediul sănătății au explicat că legea are multe lipsuri, că există capitole croite fără fond, așa cum sunt articolele legate de intrarea în colectivitate. Astfel, draftul proiectului de lege menționează, la articolul 23, că „la data înscrierii copiilor sau a adulților într-o unitate de învățământ sau într-o altă colectivitate, așa cum este definită de prezenta lege, aceasta are obligația de a solicita prezentarea unei adeverințe, emisă de către medicul de familie care are în evidența sa persoana respectivă, care să ateste sau să infirme efectuarea vaccinărilor obligatorii”.

La intrarea în colectivitate, copilul trebuie să fie vaccinat obligatoriu împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului și hepatitei B. În cazul în care la înscrierea la școală, copilul nu are toată schema de vaccinare la zi, atunci, părintele trebuie să prezinte, până la intrarea în colectivitate, calendarul de recuperare pentru antigenele vaccinale obligatorii sau adeverința contraindicațiilor medicale definitive pentru anumite vaccinări, în funcție de caz.

În luna mai, ministerul Sănătății a organizat mai multe dezbateri publice pe marginea proiectului de lege, la care s-au prezentat atât producători de vaccinuri și medicamente, medici, organizații non-guvernamentale și reprezentanți ai societății civile. Dar aceste dezbateri au fost monopolizate de persoane care sunt împotriva imunizării și de părinți ai căror copii au suferit din cauza vaccinurilor.

„Nouă, părinților, ni se reproșează că nu avem studii medicale, dar de unde știm că cei care au realizat acest proiect de lege au studii medicale? Nu știm cine sunt membrii grupului de lucru care au făcut parte din grupul de lucru pentru acest proiect. Poate nu știe nici ministerul Sănătății cine l-a elaborat. Am un copil pe care nu l-am vaccinat nu pentru că sunt prost informat. Am citit site-uri, prospectele vaccinurilor, am citit studii, tratate de imunologie ca să mă informez. Dar ceea ce m-a convins pe mine să nu îmi vaccinez copilul sunt două aspecte: companiile farmaceutice, care nu își asumă în scris răspunderea legală pentru siguranța vaccinurilor. Producătorii de vaccinuri ne spun că sunt sigure, sunt ok. Dați-mi în scris că sunt sigure și atunci o să am încredere să îmi vaccinez copilul”, a explicat, în luna mai, George Stoian, părintele unui copil nevaccinat.

Tot în timpul dezbaterii publice, vorbitorii au cerut reprezentanților ministerului Sănătății transparentizarea impactului bugetar pe care această lege l-ar putea avea.

„Leagea a fost croită prost. Nu se cunoaște impactul economic al acestui proiect. Am înaintat, în data de 21 aprilie 2017 către ministerul Sănătății, o solicitare prin care am cerut să ne transmită care este impactul economic al aplicării acestei legi. Nici până astăzi nu mi s-a răspuns la această adresă. Trebuia să fie aici coordonatorul grupului de lucru, să avem cu cine dezbate. În cuprinsul acestui proiect nu este nicio prevedere prin care să reiasă că statul român va face niște analize asupra loturilor de vaccinuri care vor fi importante. În continuare, copiii noștri trebuie vaccinați cu vaccinuri destinate altor piețe ale lumii?”, a declarat, în cadrul unei dezbateri, Costel Stanciu, președintele Asociației Pro-Consumatori.

În problema vaccinării a intervenit și premierul Mihai Tudose, care i-a cerut, la momentul respectiv, lui Florian Bodog „să folosească bisturiul”.

„Am așteptat o lună de zile măsuri făcute doar la solicitări blânde. I-am solicitat domnului ministru să înceapă să folosească bisturiul. A început, am văzut, doar că vom trece la etapa următoare, dacă lucrurile nu funcționează, mergem pe lanț în sus. Nu ne permitem să ne jucăm cu așa ceva”, a declarat premierul.

Dar în plină dezbatere publică, în timp ce ministerul încerca să promoveze un proiect de lege nefundamentat corespunzător, România era, de luni de zile, în criză de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). După lungi discuții și negocieri, Florian Bodog reușește, la sfârșitul lunii iunie, să aducă în țară 350.000 de doze de vaccin anti-rujeolă și 240.000 de doze de vaccin hexavalent, suficiente, zice demnitarul, cât să asigure necesarul pentru întregul an.

Imediat după reaprovizionarea DSP-urilor cu vaccinuri ROR și presați fiind de numărul în creștere de cazuri noi de rujeolă, ministrul Sănătății și cel al Afacerilor Interne au demarat, în luna iulie, o campanie națională de vaccinare anti-rujeolă, în care au fost implicate și autoritățile locale și județene.

Florin Bodog a explicat că administrațiile locale trebuie să identifice o anumită locație, acolo unde nu există unități sanitare și unde copiii nevaccinați vor fi imunizați. De asemenea, în locațiile unde nu există cadre medicale suficiente, vor fi voluntari, care să sprijine procesul de vaccinare.

„Administrațiile locale trebuie să depisteze care sunt copiii nevaccinați din comunitățile respective, astfel vor urmări ca toți copiii cu vârste cuprinse între nouă luni și nouă ani să fie imunizați, inclusiv cei care au depășit vârsta de vaccinare, acestea fiind grupele de vârstă care sunt cele mai afectate de epidemie. Vom evalua la fiecare două săptămâni dacă se pun în aplicare directivele venite de la ministere, iar acolo unde nu se respectă, vom lua măsuri”, a adăugat Florian Bodog.

Potrivit detelor centralizate de către ministerul Sănătății, în luna iulie, la nivel național, erau aproximativ 180.000 de copii nevaccinați, dintre care, doar pentru 10% dintre ei s-a refuzat vaccinarea, restul nici măcar nefiind ajunși la medicul de familie.

Criza imunoglobulinei, un alt punct fierbinte al anului 2017 în domeniul sănătății

Sfârșitul anului a fost însă puternic marcat de criza imunoglobulinei. După întâlnirile cu asociațiile de pacienți, ministrul Sănătății a tot lansat date la care dozele de imunoglobulină vor ajunge în țară.

Dar amploarea cea mai mare a crizei, transformată deja în scandal, apare în spațiul public în momentul în care o femeie de 69 de ani a murit din această cauză.

„Doamna Maria M., 69 de ani, a decedat în această dimineață la spitalul din Alba-Iulia din cauza lipsei de imunoglobuline. Astăzi, în România, țara cu a treia cea mai mare creștere economică de pe glob și cea mai mare din Europa. Nu este singurul caz care era în stare gravă, iar Ministerul știa atât despre problemă în general, cât și despre toate aceste cazuri, inclusiv al doamnei Maria M., în mod specific”, a scris Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, pe Facebook.

Managerul Spitalului din Alba Iulia, Nicoleta Coșarcă, a declarat, la momentul respectiv, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că pacienta a fost transferată de la un spital din Sibiu tot din cauza lipsei de imunoglobulină. De asemenea, ea a spus că din 20 octombrie a cerut zilnic imunoglobulină, însă fără rezultat.

„În 20 octombrie, Regia Autonomă Unifarm, furnizorul de imunoglobulină ne notifică, ne anunță, că are la dispoziție imunoglobulină, ca atare putem comanda. În 20 octombrie fac comanda, trece o săptămână, nu ni se livrează și sun bineînțeles, la Unifarm, care ne spune că teoretic au la dispoziție, dar de fapt producătorul nu le-a livrat-o. Am intrat într-un cerc vicios, și, de atunci, în fiecare zi am sunat la Regia Autonomă Unifarm. De aproape două luni avem comanda de imunoglobulină și nu reușim să facem rost de ea”, a spus Nicoleta Coșarcă.

În întreg scandal, Florian Bodog aruncă vina pe fosta conducere a ministerului pentru criza de imunoglobulină, care, susține el, ar fi început de fapt anul trecut.

„Există documente care dovedesc fără dubiu că problema imunoglobulinei a apărut anul trecut, pe vremea când Ministerul Sănătății era condus de „ministrul facebook”, cel care s-a remarcat doar prin preocuparea de a avea o imagine bună pe rețelele sociale (…) Acest fost ministru nu a făcut nimic în mandatul său pentru a rezolva vreo problemă, asta sau alta. A considerat că este suficient să contabilizeze într-un document medicamentele care lipsesc de pe piață, fără să ia măsurile prin care să asigure medicamentele necesare în țară. (…) Ministrul Sănătății este și al celor care nu folosesc internetul și al copiilor care învață în case dărăpănate, ministrul Sănătății este și al celor care stau ore întregi în camerele de gardă. Nu caut scuze în trecut, dar adevărul trebuie spus răspicat. Spre deosebire de predecesorul meu „tehnocrat”, eu m-am implicat concret pentru a aduce imunoglobulină pacienților care au nevoie”, a scris Bodog pe Facebook, în urmă cu câteva săptămâni.

Pe 14 decembrie, Bodog a anunțat că 900 de doze de imunoglobulină utilizată pentru tratarea imunodeficiențelor primare sunt livrate de către Unifarm. Totodată, ministerul Sănătății a precizat că un producător, care a ales să părăsească piața din România în luna mai 2016, și-a anunțat intenția de a reveni, fiind aprobat prețul pentru imunoglobulina utilizată în tratamentul imunodeficiențelor primare produsă de acest furnizor.

Pentru producătorii de medicamente, criza de imunoglobulină a venit cu avantaje pentru că Guvernul a decis eliminarea taxei clawback pentru acest tratament. Lucru care nu a fost văzut cu ochi buni de specialiștii din domeniu, aceștia avertizând că se va pune presiune pentru eliminarea acestei taxe și de la alte medicamnte, ceea ce ar duce la o gaură de zeci de milioane de euro la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.