ANUNȚ. Orban: Cum se vor face deplasările între localități după data de 15 mai

Premierul Orban a declarat că data de 15 mai nu va reprezenta momentul în care deplasarea între localități va fi eliberată total. Încă nu au fost luate deciziile finale de relaxare pentru data anunțată, însă specialiștii analizează fiecare activitate care ar putea provoca răspândirea coronavirusului.

„Nu vom elibera total mişcarea în afară localităţilor. Ne-am dori să existe posibilitatea că oamenii să îşi petreacă concediile în destinaţii de vacanţă. Dar nu se poate anunţa acum cu certitudine”, a declarat premierul.

În ceea ce privește deschiderea restaurantelor, Orban este de părere că ar reprezenta un risc destul de mare în pandemie.

ACTUALITATE Motivul pentru care NU ar trebui să încălzești mâncarea în recipiente de plastic la microunde. Ce pericol ascunde acest obicei

18:48

ALERTĂ Rusia declară stare de URGENȚĂ din cauza unei scurgeri de țiței în Marea Neagră

18:27

„Încă nu am luat decizia finală. INS sunt implicaţi în adoptarea unor protocoale pentru fiecare activitate economică. În ceea ce priveşte activitatea restaurantelor prezintă un risc destul de mare. Puţine restaurante au separeuri, nu poţi să porţi mască”, a spus premierul României.

14 mai este ultima zi în care starea de urgenţă

La acest moment, 14 mai este ultima zi în care starea de urgenţă este instituită pe teritoriul României. Din 15 mai, autorităţile ar putea opta pentru instituirea stării de alertă, variantă confirmată, miercuri, şi de premierul Ludovic Orban.

Potrivit OUG nr. 21/2004, actualizată, starea de alertă la nivel naţional se declară de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă “şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă”.

Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principiii, explică avocatul Codrin Ţarălungă, iar unul dintre acestea este respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă, declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune că acestea sunt “orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră” şi “trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.”

În forma sa iniţială, OUG nr. 21/2004 prevedea că, pe durata stării de alertă, se pot dispune măsuri care privesc limitarea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, în conformitate cu prevederile articolului 53 din Constituţie, însă această reglementare a fost eliminată ulterior, ceea ce înseamnă că autorităţile, inclusiv cele locale, nu pot dispune măsuri care să vizeze eventuale restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Astfel, odată instituită starea de alertă, orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi impuse doar prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice.

„Aşadar, cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri (adoptate prin ordonanţe militare) nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat avocatul  Codrin Ţarălungă.