Anunțul directorului Institutului Național pentru Fizica Pământului, după seismul de 4,1 grade

Directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) a spus că, din cauza adâncimii mai mici la care s-a produs seismul, este posibil să se fi simțit mai puternic în zona epicentrală, între Râmnicu Sărat și Focșani, dar acest tip de cutremur nu produce pagube.

Mircea Radulian a precizat că un cutremur de suprafață este urmat de mai multe replici, dar acestea au magnitudine cu cel puțin un grad mai mică, ceea ce înseamnă că replicile nu ar trebui să depășească 3 – 3,1 grade.

Cutremurul cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs luni, la ora 08.08, în Vrancea, la adâncimea de 17 kilometri.

Seismul a avut intensitatea III, iar orașele cele mai apropiate de epicentru sunt Râmnicu Sărat (17 kilometri), Focșani (22 de kilometri), Mărășești (42 de kilometri), Tecuci (48 de kilometri) și Buzău (48 de kilometri).

Duminică s-au produs două cutremure în Vrancea, unul cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter și celălalt de 2,8 grade.

În zona seismică Vrancea au fost înregistrate, în ianuarie, alte șase cutremure, cu magnitudini între 3,2 și 4,3 grade pe scara Richter, cel mai puternic dintre acestea, cu epicentrul în județul Buzău, fiind înregistrat în 4 ianuarie.

În 22 noiembrie 2014, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,7 grade, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani. Seismul a fost simțit și în București și a fost urmat de mai multe replici, care nu au depășit însă 3,3 grade. Din cauza cutremurului, alimentarea cu energie electrică a fost afectată în mai multe localități din județul Galați. Serviciile de ambulanță din Vrancea au primit mai multe apeluri pentru atacuri de panică, iar funcționarea unor rețele de telefonie mobilă a fost afectată temporar.

Tot în Vrancea, la 6 octombrie 2013 a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, fiind atunci cel mai mare din ultimii patru ani.