Anunțul Institutului Național pentru Fizica Pământului despre cutremurul de 4,4 grade

Directorul general al Institutului Național pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, a declarat pentru MEDIAFAX că seismul de 4,4 grade pe scara Richter produs joi, în zona Vrancea, a fost simțit și la București, iar acesta ar putea să fie urmat și de replici, însă mult mai mici.

Constantin Ionescu a spus că în zona Vrancea se produc cutremure adânci, iar după seismele cu magnitudini mai mari, cum este cel de 4,4 grade înregistrat joi, se pot produce și replici. Directorul INFP a precizat însă că aceste replici au magnitudini mult mai mici.

Întrebat dacă numărul cutremurelor din zona Vrancea înregistrate în ultima perioadă ar putea fi un semnal că urmează un seism puternic, directorul INFP a spus că această activitate seismică se înscrie în parametri normali, nefiind nimic neobișnuit având în vedere specificul activității seismice din zona Vrancea. Ionescu a precizat că în zona Vrancea se produc aproximativ 15 cutremure pe lună.

ACTUALITATE Avion de pasageri, PRĂBUȘIT în Kazahstan. Ce s-a întâmplat cu câteva minute înainte de producerea accidentului

10:22

ACTUALITATE Medicul care a proiectat etilotestul, prins băut la volan, în Țara Galilor. Iată cum a fost pedepsit

10:14

Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs joi, la ora 8.38, în zona Vrancea.

Seismul s-a produs la adâncimea de 90 de kilometri și a avut intensitatea III în zona epicentrală, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului.

Orașele apropiate de epicentrul seismului sunt: Focșani (37 de kilometri), Mărășești (40 de kilometri), Covasna (44 de kilometri), Adjud (49 de kilometri) și Târgu Secuiesc (51 de kilometri).

În luna noiembrie s-au produs în zona Vrancea alte 13 cutremure, cu magnitudini între 2,7 și 3,8 grade pe scara Richter. Astfel, în 2 noiembrie s-a produs un cutremur de 3,5 grade, în 4 noiembrie – de 2,9 grade, în 7 noiembrie – de 3,8 și 3,1 grade, în 10 noiembrie – de 2,7 și 2,9 grade, în 12 noiembrie – de 3,3 grade, în 13 noiembrie – de 3,1 grade, în 14 noiembrie – de 3,8 grade, în 15 noiembrie – de 3,1 grade, în 17 noiembrie a fost înregistrat un seism de 3,2 grade și în 20 noiembrie au fost alte două cutremure, de 3,1 și 3,3 grade.

În 6 octombrie, în zona Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simțit și la București, dar și în nordul Bulgariei și în Republica Moldova.

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs șapte cutremure cu magnitudinea de cel puțin 4 grade, la 15 octombrie (4,7 grade), 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) și 6 martie (4,2 grade).

Un cutremur „foarte adânc” ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei și mai puțin Capitala, declara la începutul lunii noiembrie, în emisiunea „După 20 de ani” difuzată de Pro TV, profesorul Gheorghe Mărmureanu.

„Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Așa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip ’40 sau poate să fie tip 1802”, a spus directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 și 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri și au avut magnitudinea de 7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter.

Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menționat sudul Moldovei (Focșani, Bacău, Galați), Tulcea, dar și Basarabia și zona portului Odessa din Ucraina.

„În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chișinău, Odessa. În România, este vorba despre Focșani, Bacău, mai puțin Iașiul. Bucureștiul va fi mai puțin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun ca inginer constructor. (…) Galați, Tulcea…”, a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.

Gheorghe Mărmureanu a precizat că seismele de cel mult 7 grade pe Richter nu produc, în mod normal, victime și nici pagube materiale.

„Putem avea cutremure până în 7, am spus-o, oricând, cel puțin în ultimii cinci-șase ani. Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Un cutremur de până în 7 și chiar 7 nu produce pierderi de vieți omenești și nici de bunuri materiale”, a adăugat Mărmureanu.