Anunțul lui Isărescu despre băncile cu capital grecesc din România

„Liniile de finanțare de la băncile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar majoritatea semnificativă a liniilor de finanțare, de 81%, au scadență mai mare de un an. În cazul nereînnoirii la scadența care expiră în cursul anului curent, băncile din România au resurse suplimentare de a obține lichidități. Activele din portofoliile acestor bănci care sunt eligibile pentru finanțare la BNR reprezintă aproape dublu față de nevoile de lichiditate în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanțare de la băncile-mamă în cursul acestui an”, a afirmat Isărescu la briefingul după ședința Consiliului de Administrație al băncii centrale.

El a punctat că o retragere de capitaluri „peste noapte”, înainte de scadență, reprezintă o bilă neagră majoră pentru acționar, care și-ar putea pierde dreptul de vot în cadrul băncii locale.

„În caz de momente emoționale mai mult sau mai puțin justificate, băncile pot să asigure lichiditatea, se aprovizionează de la BNR. Singurii care pierd sunt deponenții, pierd timp, pierd dobânda și comisioanele de retragere”, a mai spus guvernatorul BNR.

Scăderea dependenței băncilor cu capital grecesc se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deși rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar.

„Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existența acordurilor de compensare încheiate cu acționarii, la recomandarea clară a Direcției de Supraveghere a BNR. Băncile cu capital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor”, a precizat șeful băncii centrale.

Băncile din România cu capital grecesc au o situație prudențială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluții nefavorabile.

Rata de solvabilitate a acestora este de 16,7%, în creștere de la 16,3% în decembrie 2014 și peste pragul reglementat, de 8%, iar calitatea fondurilor proprii este bună. Totodată, acestea dispun de active lichide la un nivel adecvat.

„Toate cele patru bănci au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat și alte active care pot fi transformate rapid în numerar sau pe baza lor să aibă acces la finanțare rapidă de la BNR”, a menționat Isărescu.

El a adăugat că Banca Națională adoptă măsuri care să le asigure lichidități și în condițiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piață, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacții, având deschisă la BNR facilitatea de repo.

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante ale celor patru bănci cu capital grecesc se situează la un nivel corespunzător, de 69%, iar rata creditelor neperformante era de 15,9% în aprilie, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

Isărescu a mai punctat că deciziile luate de autoritățile din Grecia nu se aplică și băncilor din România cu capital grecesc, acestea neavând nicio influență directă.

„Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române, toate se supun doar legislației din România și sunt supravegheate direct de BNR. În consecință, eventualele măsuri ale aurorităților elene de restricție ale mișcărilor de capital nu se aplică băncilor din România, precum nici măsurile de limitare de retragere de numerar”, a precizat guvernatorul.

Potrivit datelor BNR disponibile la finele lunii aprilie, băncile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc. În funcție de active, băncile cu capital ajoritar austriac dețin 36% din totalul sistemului, cele cu capital francez – 14%, cu capital majoritar grecesc – 12%, iar cele cu capital majoritar românesc – 10%.

După numărul de bănci, instituțiile de credit cu capital elen se află la egalitate cu cele cu capital olandez (4), iar pe primele locuri se situează băncile cu capital majoritar austriac (7) și cele cu capital românesc (6).

Isărescu a mențuionat că nu se află nicio bancă cu capital grecesc printre primele cinci bănci din sistem, iar în top 10 se situează 2 bănci, cu un nivel de solvabilitate peste media băncilor cu capital crecesc.

„Așadar, au o pondere moderată”, a concluzionat șeful BNR.