APADOR-CH cere ca noul „Doi și-un sfert” să aibă nevoie de mandat de la judecător pentru interceptări

Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) susține că „modificarea proiectului de ordonanță de urgență în acest sens este necesară deoarece, în forma propusă, UPI ar urma să deruleze acest tip de activități în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, lege veche de 25 de ani și care nu a cunoscut modificări de substanță în această perioadă. Astfel, măsurile de supraveghere efectuate de UPI ar trebui să aibă doar autorizarea unui procuror”.

Astfel, ONG-ul cere ca la articolul 13 din proiect să se introducă un nou alineat, (3), cu următorul conținut: „Activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, prevăzute în alineatele (1) și (2), pot fi desfășurate numai după autorizarea lor de către judecător, în condițiile și cu procedura prevăzute în art. 140-145 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător”.

Ministrul de Interne, Dragos Tudorache, a declarat miercuri după ședința de Guvern că proiectul de ordonanță privind înființarea Unității de Protecție Internă, prin reorganizarea DIPI, va intra săptămâna viitoare pe agenda Executivului. Reformarea Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și transformarea în Unitate de Protecție Internă (UPI) aduce transferul a 700 din cei 2.500 de angajați la Direcția Generală Anticorupție (DGA) și Direcția de Operațiuni Speciale (DOS), au declarat surse MAI pentru MEDIAFAX.

În textul proiectului Ordonanță de Urgență privind reorganizarea DIPI se arată că șeful Unității de Protecție Internă „este cadru militar în activitate numit de către ministru, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării”. În cazul DIPI, numirea se făcea de către premier, la propunerea ministrului. Anual sau la cererea Parlamentului, ministrul afacerilor interne va prezenta rapoarte cu privire la activitatea UPI în domeniul securității naționale.

În textul proiectului de ordonanță se stipulează că unitatea este „structură specializată, cu personalitate juridică, care desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice”.

Noua structură va funcționa ca una militarizată cu atribuții în domeniul activităților informative-operative pentru a identifica, preveni și contracara amenințările, vulnerabilitățile, factorii de risc ce pot conduce la tulburarea gravă a ordinii și siguranței publice „sau care vizează informațiile, patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional și capacitatea operațională ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în documentul suspus dezbaterii publice.

Pe lângă cadrele militare, în cadrul Unității va fi și personal contractual, exclusiv pentru atribuții administrative. Cadrele militare vor lucra „deschis sau acoperit, în raport cu nevoile (…)”, cheltuielile operative efectuându-se „în conformitate cu regulile general în această materie, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării”.

Preluarea de către UPI a arhivei, patrimoniului de la DIPI se va face, prin predare-primire, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. Polițiștii de la DIPI, la intrarea în vigoare a Ordonanței și desfințarea departamentului, se pun la dispoziția MAI urmând să fie numiți într-o „funcție corespunzătoare”. Sigla, emblema, uniforma vor fi stabilite în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a OUG, prin hotărâre de Guvern. Numărul de posturi, regulamentul de organizare și funcționare, vor fi adoptate prin ordin de ministru, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare.