Apicultorii români salută decizia MADR de interzicere a folosirii neonicotinoidelor la cultura de floarea soarelui. Ei se tem însă că unii fermieri n-o vor respecta

„Faptul că, la peste șase ani după instituirea interdicției folosirii neonicotinoidelor la cultura de floarea soarelui la nivel de UE, această măsură de protecție a albinelor și a celorlalți polenizatori se aplică, în sfârșit, pentru prima oară și în România, reprezintă o intrare în normalitate pe care apicultorii României nu pot decât să o salute!”, precizează vocile autorizate ale organizației în contextul comunicatului ministerului de resort din data de 18 ianuarie 2020 prin care se anunță decizia cu privire la autorizarea temporară a tratamentelor cu neonicotinoide pentru semințele de porumb și sfeclă de zahăr în anul 2020.

Cei de la Romapis consideră că această situație deschide noi perspective, prin faptul că atât sectorul apicol, cât și cel vegetal se vor afla pentru prima oară de la apariția acestor tratamente în România în situația de a putea evalua în termeni reali impactul absenței acestor pesticide atât la floarea-soarelui și rapiță cât și asupra albinelor.

„Sperăm ca această experiență să conducă la o mai bună colaborare între cele două sectoare pornind de la o evaluare corectă a realității la finalul actualului sezon apicol și agricol”, se mai menționează în document.

EXTERNE Acord între Guvern și cele mai mari sindicate pentru o săptămână de lucru MAI SCURTĂ în Spania

19:59

ACTUALITATE Când e solstițiul de iarnă 2024. Câte ore are cea mai lungă noapte din an

19:57

Pe de altă parte, albinarii se tem că ar există riscul ca lipsa de experiență a unor fermieri români în privința combaterii dăunătorilor acestor culturi în absența neonicotinoidelor să îi determine să nu respecte legea prin utilizarea unor stocuri de semințe din anii trecuți sau să recurgă la tratamente ilegale, efectuate în afara spațiilor autorizate de tratare, cu neonicotinoide sau chiar cu alte molecule neautorizate.

„Solicităm autorităților, dar și fermierilor și apicultorilor să manifeste o exigență sporită cu privire la respectarea strictă a interdicției tratării cu neonicotinoide a semințelor de floarea-soarelui și de rapiță”, afirmă cu tărie cei din Romapis.

În contrapartidă, Romapis consideră că emiterea unei autorizări temporare pentru tratarea cu neonicotinoide a semințelor de porumb reprezintă o abatere de la normalitate și o interpretare abuzivă a prevederilor Regulamentului CE 1107/2009.

„La a 6-a derogare consecutivă pentru porumb apreciem că acest act nu mai poate fi interpretat ca o excepție, nici ca o urgență în situația în care nu cunoaștem ca în acest interval de timp MADR să fie preocupat de studiul unor metode alternative noi de combatere a dăunătorilor, nici de aplicarea consecventă a tehnicilor agricole cunoscute care ar diminua nivelul de infestare cu dăunători specifici ai porumbului precum rotația culturilor”, mai afirmă cei din Romapis. „Porumbul, deși nu este o plantă meliferă în sine, reprezintă o sursă de polen importantă pentru albine, expunerea acestora la efectul neonicotinoidelor care se regăsesc în polenul de porumb fiind foarte periculoasă. De asemenea, celelalte efecte ale folosirii semințelor tratate cu aceste substanțe, inclusiv cele de sfeclă de zahăr, cum ar fi migrarea substanțelor toxice prin aer sau din sol prin intermediul apei în alte zone, inclusiv la culturi agricole netratate sau pajiști naturale și la flora spontană, sunt fenomene foarte periculoase pentru polenizatori și cu risc pentru sănătatea publică”.

Apicultorii ar trebui să se pună în aceeași situație cu agricultorii când vine vorba de dăunători

Printr-un mesaj puternic al reprezentanților Uniunii de ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), aceștia le transmiteau apicultorilor la mijlocul lunii decembrie 2019 că înainte de a solicita ca agricultorii să nu mai aplice tratamente cu produse de protecție a plantelor, ar trebui să se pună în aceeași situație și să nu acționeze în nici un fel asupra albinelor în privința Nosemoza și Varroa, două cauze de mortalitate majoră la populațiile de albine.

„Nu este echitabil să soliciți/impui unei filiere condamnarea la faliment și diminuarea majoră a producției de cereale și plante oleaginoase a unei țări fără dovezi concrete, pertinente, ținând cont de toți factorii implicați și efectele socio-economice ale acestora”, se menționează într-un comunicat al UNCSV.

Din păcate, mai spun cei din mediul asociativ agricol, unii apicultori nu au înțeles că dacă nu se vor da aceste derogări (n.r. – aprobare pe termen limitat a utilizării unor pesticide) și nu vor exista alte soluții eficiente, va scădea considerabil suprafața arabilă din România cu plante melifere (floarea soarelui și rapiță) și nu numai (porumb).

„Albinele nu vor mai avea cu ce să se hrănească și va scădea atât efectivul, cât și cantitatea de produse apicole”, susțin cei din UNCSV.

Cooperatiștii din agricultură au mai adăugat că înainte de a pune pe seama pesticidelor diminuarea efectivelor de albine, ar trebui efectuat un studiu științific serios, pe un număr relevant de probe, care să confirme sau infirme în mod oficial prezența Sindromului Depopulării Coloniilor (SDC) pe teritoriul României.

În plus, mai apreciază vocile autorizate ale UNCSV, sunt necesare centralizări clare, pe ultimii 10 ani, cu mortalitățile albinelor de pe întreg teritoriu al României, la nivel de județ, determinate conform metodologiilor științifice în vigoare.

Totodată, cei din UNCSV afirmă că neefectuarea tratamentelor la semințe cu substanțe neonicotinoide va conduce la reducerea/dispariția culturilor însămânțate cu floarea soarelui, porumb și rapiță care afectează trei sferturi din suprafața cultivată cu acestea în România.

Datele UNCSV relevă că doza medie de pesticide utilizată la hectar, în România, este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg. În țările unde s-au depistat anumite reziduuri pe un număr insuficient de probe, neconcludent din punct de vedere științific, potrivit cooperatiștilor, se utilizează cantități apropiate de media europeană, iar regimul pluviometric este mult mai bogat decât în România.

Sursă foto: Pixabay