Aproape 10% din populația aptă de muncă este plecată în străinătate
Între 8 și 10 la sută din populația între 15 și 64 de ani esteplecată să muncească în străinătate, respectiv 2,7 milioane depersoane, România având nevoie de politici de emigrare pentru ceicare lucrează peste granițe, pentru cei care se întorc, dar șipentru dezvoltarea regională.
Sociologul Dumitru Sandu a prezentat, joi, în cadrul uneidezbateri, trei direcții de care are nevoie România în domeniulmigrării.
Astfel, este vorba de politici centrate pe lucrul în străinătate,pe imigrări, pentru că România va deveni în 8-12 ani o țară deimigrare, și politici privind migrarea și dezvoltarea, fiindnecesară o gândire a problematicii migrării pe dezvoltarearegională.
„României îi lipsește conexiunea între politica de migrare șipolitica de dezvoltare. Există, în România, deficit în treidirecții, respectiv deficit normativ, de viziune și de date. Zonaimigrării este acoperită mult mai bine ca cea a emigrării din punctde vedere legislativ”, a subliniat Dumitru Sandu.
Acesta a precizat că, în 2008, românii aflați în străinătate autrimis în țară șase miliarde de euro, respectiv cinci la sută dinPIB.
„Aproximativ 35-40 la sută din 7,3 milioane de gospodării au unnivel de viață influențat de banii veniți din străinătate.Plecările în străinătate au dus la accentuarea decalajelor, ceibogați au devenit mai bogați, cei săraci au devenit mai săraci”, aprecizat Dumitru Sandu.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Muncii Mihai Șeitana spus că în România emigrarea a fost considerată, la un momentdat, un lucru pozitiv, dar a subliniat că poate avea și efectenegative în ceea ce privește o întârziere și mai mare a dezvoltăriipe plan local.
„O țară care nu poate oferi cetățenilor o viață mai bună îi lasă săcircule liber, și asta este bine, dar acest fenomen poate duce șila o întârziere și mai mare a unei dezvoltări pe plan local, o bunăparte din cei care rămân fiind așa-numiții «asistați»”, a spusȘeitan.
În opinia acestuia, problema emigrării fără politici susținutepoate avea efecte bune, respectiv banii veniți din străinătate careajută o parte a populației, dar nu creează acestei populații omentalitate de piață, care să ducă la dezvoltare, „ci a creat unconsum mai mare, a creat case”.