Arad: Percheziții ale DNA la două notariate, în dosarul privind retrocedările satului Nadăș

Procurorii DNA fac percheziții, marți dimineață, la două cabinete notariale din Arad și la un ocol silvic din satul arădean Nadăș care aparține familiei Colțeu, cea care a câștigat în instanță retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.

Acțiunea anchetatorilor este coordonată de DNA – Serviciul teritorial Timișoara.

Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupție din Timișoara au suspiciuni cu privire la un dosar în care se vorbește despre abuz în serviciu în ceea ce privește restituirea satului Nadăș din județul Arad.

Perchezițiile de marți dimineață au loc la două cabinete notariale din municipiul Arad, precum și la un ocol silvic din satul Nadăș care aparține familiei Colțău, cea care a câștigat în instanță retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.

Stelian Lupu, avocatul care reprezintă un grup de săteni din Nadăș ce au cerut revizuirea sentinței prin care a fost împroprietărită familia Colțeu, a declarat, marți dimineață, corespondentului MEDIAFAX că perchezițiile procurorilor DNA au loc în urma unei plângeri penale formulate de el, în numele localnicilor, în anul 2012, plângere care a fost depusă la Parchetul instanței supreme, dosarul fiind transmis ulterior către DNA.

Potrivit lui Stelian Lupu, în această plângere localnicii spun că familia Colțeu nu avea dreptul să moștenească terenurile pentru că proprietarul inițial de la care ar fi moștenit averea Ecaterina Mairovitz, cea care ulterior a transmis drepturilor ligitioase familiei Colțeu, nu mai deținea acele pământuri din anul 1939.

„În acel an a existat o licitație publică judecătorească, iar toate suprafețele au fost cumpărate de către Societatea Forestieră Nadăș. Există documente în acest sens, iar licitație este menționată inclusiv în cărțile funciare ale terenurilor. Ne întrebăm cum a fost posibil ca judecătorii să nu țină cont de aceste documente, așa cum nici Prefectura și nici Direcția Silvică Arad nu au luat în seamă existența lor, deși teoretic apărau interesele statului”, a declarat avocatul Lupu.
El a precizat că la Societatea Forestieră era acționar, cu 81%, un cetățean român.

În plângere, sătenii reclamă și o posibilă falsificare a numerelor topografice ale terenurilor și modul de intabulare a acestor suprafețe.

De asemenea, sătenii au mai reclamat modul în care s-au făcut executări silite „care se refereau la terenuri libere, dar în realitate acestea erau ocupate și de case ale oamenilor”.
Potrivit avocatului Stelian Lupu, marți dimineață procurorii DNA se află la locuința familiei Colțeu și la birourile acesteia din Nadăș.

„Pe toată perioada de la depunerea plângerii penale am colaborat cu procurorii DNA în privința probațiunii”, a adăugat avocatul Stelian Lupu.

În 2006, Judecătoria Ineu a admis o plângere a soților Viorica și Mihai Colțeu prin care se cerea anularea unor hotărâri din 2005 ale Comisiei județene și Comisiei locale Tauț pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Instanța a dispus reconstituirea în favoarea reclamanților a dreptului de proprietate în natură pentru suprafața totală de 8.762 hectare de teren și pădure, împreună cu clădirile sau alte construcții aflate pe acestea.

Inițial, atât Comisia locală Tauț, cât și Comisia județeană Arad au respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate privată formulată de soții Colțeu.

Împotriva sentinței Judecătoriei Ineu au declarat recurs Comisia județeană și Direcția Silvică Arad, iar acțiunea a fost admisă de Tribunalul Arad, care motiva că reclamanții Viorica și Mihai Colțeu, prin Ecaterina Mairovitz (de la care au beneficiat de certificatul de moștenitori), nu au calitatea de persoane îndreptățite să solicite reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât nu au vocație succesorală.

Cu toate acestea, un alt complet de la Tribunalul Arad a admis, ulterior, o contestație în anulare formulată de soții Colțeu, devenind valabilă și irevocabilă sentința nr. 657/2006 a Judecătoriei Ineu.

Astfel, în 2009, soții Colțeu au reușit să intabuleze suprafața dobândită în Cartea Funciară, adică tot extravilanul satului Nadăș, cu 1.200 de locuitori.

În 2012, fiica împroprietăriților, Simona Ilieș, declara că părinții săi au obținut dreptul de proprietate prin moștenire de la o vecină, o bătrână evreică, Ecaterina Mairovitz, care a murit la vârsta de 93 de ani.

În noiembrie 2012, neînțelegerile dintre unii localnici și familia Colțeu au culminat în momentul punerii în aplicare a unei sentințe de evacuare a unei familii. Peste 30 de localnici s-au adunat atunci pentru susținerea celor care locuiau în gospodăria ce urma să fie evacuată.

Familia Colțeu a mers atunci cu un buldozer pe o pășune unde exista un adăpost pentru ciobani și animale, intenționând evacuarea terenului. Jandarmii și polițiștii au intervenit pentru a se evita conflictele între părți, iar evacuările nu au fost puse în practică.

Localnicii au susținut, de-a lungul proceselor, că jumătate din suprafețele obținute de Colțeu intraseră în proprietatea sătenilor din Nadăș în urma reformelor agrare de dinainte de 1918, din timpul Imperiului Austro-Ungar și în urma reformei agrare din anul 1921.

În februarie 2013, Prefectura Arad, Direcția Silvică și o parte dintre localnici s-au adresat Judecătoriei Ineu, cerând revizuirea sentinței din 2006, sătenii afirmând că au intrat în posesia unor documente de arhivă care ar demonstra că familia Colțeu nu ar fi trebuit să obțină terenurile. „Aici vorbim de înscrisuri care arată atât că moștenitorul de drept al terenurilor era o altă persoană decât cea stabilită de instanță și care a transmis ulterior, prin moștenire, drepturile litigioase familiei Colțeu, cât și faptul că suprafețele atribuite prin sentință sunt mult mai mari decât cele din documente”, declara avocatul Stelian Lupu.

Instanța a respins solicitarea câteva luni mai târziu, dar s-a declarat recurs, care a fost respins în septembrie 2013.

O lună mai târziu, Prefectura Arad a depus la Judecătoria Ineu o nouă cerere de revizuire a sentinței din 2006, afirmându-se că există probe noi în acest caz. „Cererea de revizuire are la bază noi probe care ar putea determina revizuirea sentinței, alte probe decât cele pe care s-a întemeiat precedenta cerere de revizuire, respinsă de instanțele de judecată”, declara purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Lucian Cozma.

În 28 octombrie 2013, Prefectura anunța că a depus la ICCJ o cerere de strămutare a procesului privind revizuirea sentinței. Cererea a fost aprobată, procesul fiind pe rol la Judecătoria Făgăraș.

Liliana Iedu, Marian Buga, [email protected]