Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Timișoara, Cristian Pup, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că magistrații au decis să îl trimită în arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile pe Remus Văsuț, arădeanul arestat pentru terorism care a încercat, în luna decembrie 2013, să vândă unui lucrător SRI sub acoperire două bombe artizanale.
Decizia Curții de Apel Timișoara nu este definitivă, putând fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Curtea de Apel Timișoara a dispus arestarea la domiciliu pentru 30 de zile, soluția nu este una definitivă și poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție de către suspect sau avocatul acestuia. Acesta nu a fost trimis, deocamdată, în judecată, ci se află încă în faza de urmărire penală de către procuror”, a declarat Cristian Pup.
Arădeanul Remus Văsuț, suspectat că se ocupa cu confecționarea de bombe artizanale în propria locuință, unde amenajase un laborator clandestin, a fost prins în flagrant, în 20 decembrie, în timp ce încerca să vândă două astfel de obiecte unui lucrător SRI din Arad aflat sub acoperire. Flagrantul a avut loc chiar în fața casei tânărului.
Inițial, el a fost reținut și apoi arestat preventiv, de Curtea de Apel Timișoara, pentru acte de terorism și nerespectarea regimului materialelor explozive.
Potrivit procurorilor DIICOT, dispozitivele explozive aveau fitil prevăzut să ardă timp de două minute și aveau atașate cuie, piulițe și șuruburi, pentru ca forța distructivă a bombelor să fie mai mare. El ar fi detonat până în momentul respectiv două dispozitive explozive pentru a le verifica funcționarea. Restul de dispozitive explozive pe care le-a confecționat le-a scos la vânzare. Acesta le-ar mai fi spus cunoscuților săi că dorește ca în urma vânzării bombelor să își cumpere un pistol și că nu îl interesează unde vor exploda bombele confecționate de el.
De asemenea, anchetatorii mai spuneau că pe ușa casei tânărului au găsit semne neonaziste. Pe interiorul ușii era desenată zvastica, iar pe interior scria „14/88”, cifre care ar reprezenta data nașterii lui Adolf Hitler (14), respectiv modul de recunoaștere a neonaziștilor (88).
Întreaga operațiune de prindere a tânărului a fost coordonată de DIICOT Timișoara, cu sprijinul Serviciului de Combaterea Criminalității Organizate Arad, ISU Arad, SMURD Arad, SRI Arad și Poliția de Frontieră Arad.
Ofițerii din cadrul SRI Arad au aflat că tânărul construia dispozitivele într-un laborator clandestin pe care și-l amenajase în casa în care locuia, el descărcând de pe internet un manual de terorism în care era descris modul în care se confecționează bombele.
Conform anchetatorilor, tânărul avea doi complici – un furnizor de materii prime din București și un inginer chimist care îi dădea sfaturi.
Pentru realizarea bombelor, tânărul cumpăra azotat de amoniu, care este folosit mai ales în agricultură, iar în laboratorul de acasă fierbea substanța de mai multe ori până se recristaliza. Așa cum se întâmplă la fabricarea dinamitei, tânărul din Arad folosea azotatul de amoniu recristalizat împreună cu nitroceluloza. Prima substanță asigura necesarul de oxigen pentru descompunerea explozivă.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, Remus Văsuț le-a spus judecătorilor Curții de Apel Timișoara că bombele pe care le-a construit și cu care a fost prins în flagrant „nu sunt de putere mare, iar efectele ar fi fost minore”. De asemenea, Văsuț ar fi precizat că nu știa pentru ce urmau să fie folosite dispozitivele explozive.
Conform acelorași surse, Văsuț le-ar mai fi spus judecătorilor că cel care l-a îndrumat este un inginer chimist care acum se află în Germania și care este prieten cu tatăl său. De altfel, Văsuț a recunoscut că tatăl său, care era vânător, l-a inițiat în folosirea explozibililor.
„Odată ce ai virusul în tine, nu mai scapi”, le-ar fi spus Văsuț judecătorilor.