ARAFAT: TOATE telefoanele mobile vor dispune de această aplicație. Am primit și PLÂNGERI. Cu ce drept ne anunțați? Unde mi-ați găsit numărul?

„La un moment, pentru asta este nevoie de o Ordonanță de Urgență care să permită ANCOM să emită o decizie, toate telefoanele importate în România vor fi activate de la fabricant. Noi acum lucrăm la activarea telefoanelor care sunt pe piață, dar, poate că, după șase luni, cine cumpără un telefon mobil, smartphone sau nu, că nu trebuie să fie smartphone, dacă este importat în România, trebuie deja să fie activat”, a spus Raed Arafat, în cadrul „Forumului Internațional al Riscurilor de Catastrofe Naturale”, ediția a 15-a.

Aplicația va putea fi descărcată de cei care dețin telefoane iPhone din luna decembrie 2018, în prezent fiind disponibilă doar pentru proprietarii de telefoane cu sistem de operare Android. „Am înțeles de la colegii de la STS că s-a discutat și, în decembrie, urmează iPhone să le dea activare terminalelor pentru Ro-Alert”, a explicat Arafat.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Secretarul de stat din MAI a precizat că sistemul Ro-Alert, așa cum este conceput, este scalabil, putând fi dezvoltat în mai multe direcții. „Avem de gând, după implementarea acestei faze, să încercăm, în următorul exercițiu de fonduri europene, să luăm niște fonduri, că acum s-a făcut pe buget de stat, să îl dezvoltăm, să îl interconectăm. Există țări care îl au interconectat – la cei care sunt abonați pleacă și un email, când pleacă mesajul”, a detaliat Arafat.

De asemenea, se ia în calcul ca alerta de situație de urgență să apară direct în mass-media. „Un mesaj poate să prevină sau să vă adăpostiți”, a menționat Arafat. În plus, acest sistem, în alte țări, de exemplu Olanda, este folosit pentru altfel de protecție, precum cea de emisii de fum, în caz de incendiu. „Depinde fiecare țară ce a găsit că este important pentru populație. (…) Mesajul este mult mai bun decât deloc”, a punctat Arafat.

Peste 85.000 de persoane s-au înscris în aplicația Ro-Alert (ro-alert.ro), în ultimele șase săptămâni, a mai anunțat oficialul de la MAI, astfel că a ajuns la aproape 500.000 de persoane care primesc informări. „Testările au arătat că sistemul merge. Sunt niște lucruri de verificat încă, dar s-a aprins pentru 30%-40% din cei care au telefoanele activate în zonele de testare și este un lucru bun pentru o primă evaluare”, a mai spus Arafat.

Secretarul de stat de la MAI a subliniat că telefoanele santinelă au primit alerte, fiind disponibil inclusiv pe telefoanele de-acum 10-15 ani. „Faza cea mai importantă este populația: să-și verifice telefoanele, să vadă dacă este înrolat sau nu. Am primit email-uri că unii nu și-au găsit modelele, că nu sunt comercializate de operatorii telefonici, ci de importatorii direcți sau le-au cumpărat din străinătate. Și pentru acest tip de telefoane urmează să completăm site-ul”, a menționat Arafat.

Oficialul de la MAI s-a plâns că o parte din populație este departe de a înțelege rolul acestor alerte. „În timpul testărilor, am primit și plângeri: «Cu ce drept ne anunțați? Unde mi-ați găsit numărul de telefon? Cine v-a dat dreptul să ne alertați?». Nu ne trebuie drepul de a folosi numărul de telefon – vine alerta imediat, pentru că ești în zona respectivă”, a precizat Arafat.

Secretarul de stat a subliniat că oamenii, în mod normal, își vor putea dezactiva alertele, deși există exemplul altor țări, precum Statele Unite, unde populația nu le poate dezactiva.

Ro-Alert, aplicația mobilă pentru situații de urgență, a fost lansată în 2014, putând fi folosită atât pentru alerte din partea autorităților, cât pentru informări din partea persoanelor fizice. Secretarul de stat a susținut că România este al patrulea stat din Europa care are funcțional un astfel de sistem.

„În urma furtunii de anul trecut s-a pus problema de ce nu putem alerta populația instantaneu într-o anumită zonă. Într-un exercițiu anterior, pe sirene, s-a constat că sirenele nu ajung nici la 50% din populație. Cei care au difuzoare bune acasă poate să fie sirena lângă ei, că ei nu aud nimic. Plus că sirena este nespecifică. De regulă, sirenele, mai ales cele vechi, au un anumit sunet: ele sună, dar nu știi de ce sună”, a mai susținut Arafat, în favoarea implementării Ro-Alert.

Fiecare județ va avea un generator de 500 MWH. Suma pentru sistemul de urgență: 900 MIL EURO

„Până la sfârșitului acestui an – sfârșitul anului viitor, fiecare județ va avea un generator de 500 MWh care poate să ducă un sat sau un număr mai mare de case, o perioadă mai lungă”, a spus Raed Arafat, în cadrul „Forumului Internațional al Riscurilor de Dezastre Naturale”, ediția a 15-a.

Pentru sistemul de urgență, autoritățile au investit, din 2015 până în prezent, din fonduri europene și bugetare, 32 de milioane de euro, cea mai mare parte fiind destinate inundațiilor, potrivit secretarului de stat din MAI. „S-au văzut acum la inundații. Asta îi spuneam și doamnei ministru (n.red. – premierului Viorica Dăncilă): ce-a fost pentru mine îmbucurător, că, pe teren, n-am văzut nicio mașină, niciun echipament vechi, totul era cumpărat după 2015 și era la nivel de top, din punct de vedere al calității și eficienței”, a mai spus Arafat.

Suma alocată pentru sistemul de urgență, protecție civilă, asistență medicală de urgență, între 2015 și 2021, se ridică la aproximativ 900 de milioane de euro, conform secretarului de stat citat.

„Vorbim de cele 600 de milioane de euro care s-au dat anul trecut de prim-ministru pe tema necesităților la protecție civilă, de inițial, 127 de milioane de euro alocate IGSU prin fondurile europene 2014-2020, de încă un proiect de 80 de milioane de euro care s-a alocat IGSU, în care intră mulți bani pentru formare. Pe lângă asta, 120 de milioane de euro alocați pentru servicii medicale de urgență, pentru ambulanțe și accidente colective. Este o parte deja absorbită din aceste fonduri”, a detaliat Arafat.

Secretarul de stat a susținut că o parte importantă din investiții a fost alocată pentru sisteme de comunicații, mașini de intervenție multirol, scafandri, mobilitate și transport, motopompe de mare capacitate, de 10.000 de litri pe minut, în prezent cele din urmă fiind în număr de aproape 70.

„Conceptul pe care l-am implementat este dotarea fiecărui județ, iar județele care nu sunt afectate pleacă să sprijine județele afectate. În loc să avem baze, stocuri de echipamente, am preferat să fie fiecare județ echipat, instruit, iar, în momentul în care apare o problemă, județele neafectate ajută”, a explicat Arafat. Aplicarea acestui sistem s-a văzut la inundațiile din acest an, când cinci – șase județe au fost implicate în a rezolva situația dintr-un singur județ, conform secretarului de stat.

De asemenea, autoritățile mai lucrează la posibilitatea ca taberele pentru sinistrați să fie amenajate cât mai repede, potrivit secretarului de stat de la MAI.

Pentru căutare – salvare, în prezent, există o licitație pentru elicoptere, suma totală fiind de 600 de milioane de euro din care 170 de milioane de euro pentru Marea Neagră.

„Pentru prevenția timpurie, avem o colaborare cu instituțiile care monitorizează situațiile meteo și chiar informare imediată: ce se află la ei, în câteva secunde se află la noi. Bineînțeles să participăm cu ei la anumite proiecte de lucru, de îmbunătățire a sistemului de detecție timpurie”, a subliniat Arafat.

Toate recomandările de prevenție, în caz de orice fel de dezastru natural, se găsesc pe platforma fiipregătit.ro, care a fost lansată anul acesta, a reamintit secretarul de stat de la MAI. „Ce este pe platforma Fiipregatit se face altfel în caravană cu populația. Estimăm că în Caravana «Fii pregătit» intră aproximativ 10.000 – 15.000 de oameni”, a mai spus Arafat.

Temperatura medie din România a crecut cu 1,96 grade între 1991 și 2015. „Vedem că lucrurile nu mai sunt ca înainte. Seceta s-a intensifcat față de 1991. Frecvența de la un an din zece a devenit la cinci ani din zece”.

Iar seceta alternează cu inundațiile și inundații grave, cum au fost cele din 2004 – 2005. „Am văzut anul acesta, iarăși, inundații serioase, în zone care altădată nu aveau astfel de fenomene”, a precizat Arafat. În plus, cinci județe au fost în acest an sub cod hidrologic roșu pe durate mai lungi decât de obicei, la care s-au adăugat distrugeri importante.

De asemenea, din cauza schimbărilor climatice au început să apară furtuni violente în anumite zone din România. „Am început să vedem fenomene pe care altădată nu le-am văzut și cu impact pe care nimeni l-a văzut”, a mai spus Raed Arafat. El a dat exemplul furtunilor din 2002 și 2016 care au cauzat moartea unor persoane și zeci de case distruse în doar câteva minute, precum și furtuna din acest an din Timișoara, iar frecvența acestora a început să crească.

„Cei care erau în Timișoara, chiar inspectorul șef povestește cum, înainte să apară furtuna, au simțit că ceva s-a întâmplat, au simțit presiunea schimbându-se brusc și-a apărut furtuna. Nu știm cum să le spunem. Sunt fenomene asemănătoare cu tornadele, sunt tornade? Ce sunt? Cel puțin când discutăm, ni se spune «Nu, nu sunt tornade». Totuși, nu sunt furtuni obișnuite”, a detaliat Arafat. De asemenea, alunecările de teren au început să se intensifice în România.