Arestul la domiciliu în România – cu mulți „clienți”, dar fără vreun sistem real de supraveghere
Un număr de 146 de persoane sunt arestate la domiciliu, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, între acestea aflându-se fostul șef al FRB Rudel Obreja, primarul comunei gorjene Slivilești, un fost director adjunct din APIA, trei medici și cinci elevi.
Conform noului Cod de procedură penală, care a intrat în vigoare la 1 februarie, măsurile preventive sunt reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.
Din 1 februarie și până în 11 aprilie au fost arestate la domiciliu 146 de persoane. De asemenea, instanțele au dispus măsura controlului judiciar pentru 2.459 de persoane cercetate, iar alte 20 sunt sub control judiciar pe cauțiune.
Rudel Obreja, judecat pentru trafic de influență în favoarea lui Sorin Ovidiu Vîntu, în arest la domiciliu din 5 martie
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri în care s-a dispus arestul la domiciliu este cel al fostului președinte al Federației Române de Box (FRB) Rudel Obreja, după ce Curtea de Apel București a luat măsura în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu, pentru a interveni la judecători de la instanța supremă, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.
Obreja nu are voie să părăsească locuința fără permisiunea instanței și este obligat să se prezinte în fața procurorilor sau judecătorilor ori de câte ori este chemat.
Fostul președinte al FRB a fost arestat preventiv în 5 februarie, în dosarul în care este cercetat pentru trafic de influență. În 5 martie, măsura arestării preventive a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, iar în 18 martie, Obreja a fost trimis în judecată.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, Rudel Obreja a pretins în mod direct, de la o persoană, denunțătoare în cauză, un milion de euro, lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor din completul învestit cu soluționarea unui dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, astfel încât îi va determina să pronunțe o hotărâre favorabilă acesteia. În acel dosar, denunțătorul declarase recurs împotriva unei soluții de condamnare la pedeapsa închisorii, pentru infracțiunea de favorizare a infractorului.
Recursul a fost soluționat anterior datei de 1 februarie 2014 și a fost respins, astfel încât hotărârea de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare a rămas definitivă, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Rudel Obreja declara în 13 februarie că denunțătorul este Sorin Ovidiu Vîntu, iar dosarul ar fi urmarea unei „înscenări” a acestuia.
În 24 ianuarie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv de instanța supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, care fusese condamnat în 2006 în legătură cu prăbușirea FNI.
Fost director adjunct al APIA, judecat pentru trafic de influență și luare de mită, în arest la domiciliu din 7 martie
Tot pentru trafic de influență, dar și pentru luare de mită, este judecat și Aurel Pană, fost director adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), arestat la domiciliu din 7 martie.
Conform legii, pe durata arestului la domiciliu, Pană nu are voie să părăsească imobilul din București în care locuiește, fără permisiunea organului judiciar la care se află cauza. El trebuie să se prezinte în fața judecătorului de cameră preliminară și a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. În plus, Aaurel Pană nu are voie să comunice cu inculpatul Mugur George Voinea, judecat în același dosar și condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare, sau cu martorii din cauză.
Aurel Pană și Mugur George Voinea, membru PC și director al unei firme, acuzați de fapte de corupție, au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție, în 8 noiembrie 2013. Conform rechizitoriului, în perioada mai – august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA și de președinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziția de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu George Mugur Voinea, în baza unei înțelegeri prealabile, a cerut de la o persoană, denunțătoare în cauză, un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunțător, aproximativ 1,2 milioane de euro și externalizarea serviciilor de transport, cu scopul de a-și îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziție pentru ulei organizată de APIA.
În schimb, inculpații urmau să-și exercite influența asupra celorlalți membri ai comisiei de licitație astfel încât ofertele formulate de către societatea denunțătorului să fie declarate câștigătoare și pentru a asigura societății susținere în ceea ce privește derularea contractelor (plăți în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).
Primar acuzat de abuz în serviciu, în arest la domiciliu
Aurel Pană nu este singurul funcționar public în cazul căruia s-a dispus arestul la domiciliu. Acuzat de abuz în serviciu, Sorin Bucurescu, primarul suspendat al comunei gorjene Slivilești, este primul edil în cazul căruia s-a hotărât cercetarea în stare de arest la domiciliu.
Primarul din Slivilești este acuzat de anchetatori de abuz în serviciu, după ce ar fi semnat mai multe acte în baza cărora un om de afaceri din zonă a obținut peste 600.000 de lei despăgubire de la fosta Societate Națională a Lignitului Oltenia.
Cinci elevi arestați la domiciliu după ce ar fi violat o adolescentă de 15 ani
Cinci elevi constănțeni – acuzați că la sfârșitul anului trecut ar fi violat o elevă de 15 ani de la un liceu particular din municipiul Constanța – și un tânăr de 23 de ani, acuzat în același caz, pentru șantaj și favorizarea infractorului, sunt cercetați în arest la domiciliu. Patru dintre ei au cerut și primit permisiunea instanței de a merge la școală.
Judecătoria Constanța a acceptat, în cursul lunii martie, cererile depuse de patru dintre inculpați de a părăsi domiciliul pentru a merge la cursuri. Astfel, conform deciziei instanței, cei patru – trei elevi de la Liceul Teoretic „Decebal” Constanța, Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna și Colegiul Agricol Poarta Albă, precum și tânărul de 23 de ani, student în anul II al Facultății de Navigație și Transport Naval Constanța din cadrul Universității Maritime Constanța – au voie să părăsească domiciliul strict pentru a merge la cursuri, conform orarului.
În 10 martie, magistrații Judecătoriei Constanța au respins ca neîntemeiate cererile formulate de avocații celor șase inculpați privind înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.
Polițiștii constănțeni au deschis o anchetă, la jumătatea lunii decembrie 2013, după ce părinții fetei de 15 ani, elevă la Liceul Internațional de Informatică din Constanța, au depus o plângere prin care reclamau că adolescenta a fost violată de șase colegi de școală, după ce i-a invitat acasă la ea, la finalul unei petreceri, iar ulterior tinerii au postat pe internet imaginile.
Conform plângerii depuse la Poliție, fapta s-ar fi petrecut după ce adolescenții au fost la o petrecere, iar eleva de 15 ani, fiind singură acasă, și-a invitat câțiva colegi pentru a continua distracția în locuința ei. Ei au consumat alcool, după care câțiva dintre băieții invitați au întreținut relații sexuale cu adolescenta, făcând poze și filmând scenele. Ulterior, ei au postat înregistrările pe o rețea de socializare, mama fetei aflând astfel despre cele întâmplate.
Fiul vrăjitoarei „Mama Omida”, arestat la domiciliu, în ciuda „perseverenței infracționale”
Printre primele persoane care au beneficiat de măsura preventivă adusă de noul Cod intrat în vigoare la 1 februarie se numără, ca urmare a unei decizii a magistraților Judecătoriei Buftea, fiul vrăjitoarei cunoscute ca „Mama Omida”. Viorel Motoi s-a întors acasă, după ce a stat trei luni în arest preventiv, într-un dosar de tăinuire.
Instanța a arătat, în motivarea deciziei, că fapta pentru care Motoi este judecat alături de alte persoane nu impune luarea măsurii arestării preventive, chiar dacă acesta a dat dovadă de „perseverență infracțională”.
„În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, s-a arătat că acesta rezultă și din circumstanțele personale ale inculpaților Cezar Mihai Niculescu și Viorel Motoi, aceștia manifestând perseverență infracțională pe linia săvârșirii unor infracțiuni. Cunoscând că au mai fost sancționati pentru săvârșirea unor infracțiuni, inculpații au ales să săvârșească noi fapte penale, fapt care denotă un grad sporit de indiferență față de normele legale și o relativă lipsă de grijă față de repercusiunile pe care ar putea să le suporte. Este adevărat că această situație nu justifică prin ea însăși luarea măsurii arestării preventive, dar în acest caz denotă un grad foarte mare de indiferență și o totală lipsă de respect față de normele legale, o persistență infracțională deosebită, ce conduce la presupunerea rezonabilă că odată pusi în libertate acestia ar putea săvârși din nou fapte similare”, nota instanța, în documentul citat.
Un suspect de acte de terorism, printre cei care au cerut arest la domiciliu
Remus Văsuț, tânărul din Arad suspectat de acte de terorism și prins când încerca să vândă unui lucrător SRI sub acoperire două bombe artizanale pe care le confecționase în locuința sa, se numără printre cei care au cerut să fie arestați la domiciliu.
În 17 martie, Curtea de Apel Timișoara a decis ca Văsuț să fie arestat la domiciliu, însă soluția a fost atacată de procurori, la instanța supremă. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis, două zile mai târziu, să admită sesizarea anchetatorilor, astfel că tânărul este cercetat în stare de arest preventiv.
Remus Văsuț – suspectat că se ocupa cu confecționarea de bombe artizanale în propria locuință, unde amenajase un laborator clandestin – a fost prins în flagrant, în 20 decembrie 2013, în timp ce încerca să vândă două astfel de obiecte unui lucrător SRI din Arad aflat sub acoperire. Flagrantul a avut loc chiar în fața casei tânărului.
Potrivit procurorilor DIICOT, dispozitivele explozive aveau fitil prevăzut să ardă timp de două minute și aveau atașate cuie, piulițe și șuruburi, pentru ca forța distructivă a bombelor să fie mai mare. El ar fi detonat până în momentul respectiv două dispozitive explozive, pentru a le verifica funcționarea. Restul dispozitivelor explozive le-a scos la vânzare. Acesta le-ar fi spus cunoscuților săi că dorește ca în urma vânzării bombelor să își cumpere un pistol și că nu îl interesează unde vor exploda bombele confecționate de el.
Anchetatorii mai spuneau că pe ușa casei tânărului au găsit semne neonaziste. Pe interiorul ușii era desenată zvastica, iar pe interior scria „14/88”, numere care reprezintă data nașterii lui Adolf Hitler (14), respectiv o codare în cifre a salutului „Heil Hitler!” (88).
Trei medici din Caraș-Severin, în arest la domiciliu din 1 aprilie
Medicii Sebastian Telbis, șeful Serviciului de Evaluări Medicale de la Casa de Pensii Caraș-Severin, Ioan Dorel Ungur și Ioan Octavian Cenda, acuzați că au eliberat ilegal decizii de pensionare, sunt cercetați în arest la domiciliu, în urma unei decizii definitive a Curții de Apel București.
Sebastian Telbis este acuzat de anchetatori că, între 3 februarie și 7 martie, în calitate de medic șef al Serviciului de Evaluări Medicale din cadrul Casei de Pensii Caraș-Severin, a primit diferite sume de bani, dar și alte bunuri, de la 132 de pacienți. În schimbul sumelor de bani, Telbis a eliberat sau a prelungit decizii de pensionare pentru grad de invaliditate, a eliberat „decizii medicale privind pierderea sau diminuarea capacității de muncă” sau a atestat „oficial gradul de invaliditate și a drepturilor de asigurări sociale ce decurg din această încadrare”, spun procurorii.
Anchetatorii mai susțin că Ioan Dorel Ungur și Ioan Octavian Cenda cereau și primeau bani de la pacienți pentru a le aviza încadrarea în grad de invaliditate, respectiv pentru a-i menține în această categorie cu ocazia revizuirii periodice, în conformitate cu prevederile legislației privind sistemul unitar de pensii publice.
Trei arestați la domiciliu au încălcat obligațiile impuse de lege
În cazul a trei persoane, din județele Arad, Satu Mare și Mureș, față de care s-a luat măsura arestului la domiciliu, a fost dispusă înlocuirea acesteia cu arestarea preventivă.
„Față de persoanele, din județele Arad și Satu Mare, măsura arestului preventiv a fost luată de către instanța de judecată întrucât au încălcat una dintre obligațiile ce le reveneau în timpul arestului la domiciliu. Față de persoana din județul Mureș, instanța de judecată a înlocuit arestul la domiciliu cu arestul preventiv, întrucât persoana în cauză a fost condamnată într-o altă cauză penală, privind săvârșirea de infracțiuni la regimul circulației, anterior luării măsurii arestului la domiciliu”, arată Poliția Română, într-un răspuns formulat la solicitarea MEDIAFAX.
Conform sursei citate, persoanele din județele Satu Mare și Mureș erau cercetate pentru furt calificat, iar cea din Arad, pentru punere în circulație a unui vehicul neînmatriculat.
În perioada 4-11 aprilie, în nouă cazuri au fost luate decizii de înlocuire a măsurilor preventive de supraveghere dispuse inițial cu alte măsuri. Astfel, măsura controlului judiciar a fost înlocuită în patru cazuri cu cea a arestării preventive, în alte trei cazuri a fost înlocuită cu măsura condamnării cu executare, într-un caz cu cea a condamnării cu suspendare și în alt caz, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, potrivit Poliției Române.
În 4 aprilie, polițiștii au prezentat magistraților Judecătoriei Botoșani un bărbat de 24 de ani, aflat în supraveghere sub control judiciar, care a părăsit România fără aprobarea procurorului. Magistrații au emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cazul unui alt bărbat, în vârstă de 36 de ani, din Târgu Mureș, cercetat pentru furt calificat, a fost înlocuit controlul judicar cu arestul preventiv, după ce a încălcat obligațiile stabilite când a fost luată măsura de supraveghere.
Tot în 4 aprilie, magistrații Tribunalului Dâmbovița au dispus măsura arestului la domiciliu pentru un bărbat de 35 de ani, care în timp ce era sub control judiciar a săvârșit o altă faptă penală, respectiv violarea vieții private.
Arestul la domiciliu, între drepturi și obligații
Unele dintre modificările Codului de procedură penală care a intrat în vigoare la 1 februarie se referă la măsurile preventive. Interdicția de a părăsi localitatea sau țara au fost eliminate, iar ca măsură preventivă a fost introdus arestul la domiciliu.
Conform noii legislații, arestul la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza, și de a se supune unor restricții stabilite de acesta.
Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligația de a se prezenta în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obișnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.
„Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (…) La cererea scrisă și motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului”, potrivit noilor prevederi.
Implementarea brățărilor electronice, în așteptare
Chiar dacă arestul la domiciliu a intrat în vigoare la 1 februarie, nu există, până la acest moment, un sistem care să asigure supravegherea electronică a persoanelor care execută pedepsele sau sunt cercetate sub această formă.
Totuși, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, spunea, la două luni după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, că speră ca până la sfârșitul lunii aprilie să fie lansat în dezbatere publică proiectul privind brățările de supraveghere.
„E un proiect de act normativ în lucru în momentul de față la Ministerul Justiției, împreună cu Poliția Română. Sunt mai multe aspecte de pus la punct, atât din punct de vedere legal, cât și tehnic. Într-un fel va trebui gestionată chestiunea pe arestul preventiv, în alt fel pe executarea pedepselor. Penitenciarele sunt implicate în acest proiect”, spunea Cazanciuc, în 31 martie.
Ministrul Justiției preciza că principala preocupare se referă la clarificarea, la nivel normativ, a structurii care va implementa acest concept, în ce condiții și cu ce resurse.
„Este un proiect ce trebuie implementat, e un proiect revoluționar, dar trebuie foarte bine puși la punct toți pașii. Din moment ce este în Cod (Codul de procedură penală, n.r.), cred că România este pregătită să accepte o asemenea soluție, dar trebuie să fim foarte atenți cum trebuie să facem pașii concreți. (…) Sunt soluții tehnice diferite ce pot fi implementate și în funcție de soluția tehnică vom putea avea și un cost. Dar, oricum, nu este un cost mic, asta cu siguranță”, spunea ministrul Justiției.