Arheologii deshumează rămășițele unor foști deținuți politici morți în colonia penitenciară de la Periprava

Investigațiile arheologice din localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti, au loc în perioada 25-30 mai și sunt făcute în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), cu scopul de a descoperi și deshuma rămășițele pământești ale foștilor deținuți politici decedați în colonia penitenciară din apropiere, se arată într-un comunicat de presă al IICCMER transmis luni agenției MEDIAFAX.

O primă campanie de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir al satului s-a făcut în septembrie 2013.

Potrivit IICCMER, în perioada 1959-1964, la Periprava au fost înhumați mulți foști deținuți politici decedați în colonia de muncă, amplasamentul cimitirului deținuților fiind stabilit pe baza informațiilor obținute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum și de la câțiva foști angajați ai coloniei penitenciare.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

„În prezent, la suprafața solului nu există niciun fel de semne care să indice prezența unor morminte. În urma intervenției arheologice, au fost însă depistate opt morminte, dintre care cinci au fost dezvelite și cercetate. Patru dintre defuncți erau depuși în sicrie confecționate din material lemnos, iar unul a fost înhumat fără sicriu. Asupra rămășițelor defuncților nu s-a descoperit inventar funerar. După cercetare, toate scheletele au fost protejate prin acoperirea lor cu folie, iar șanțurile arheologice au fost astupate până la nivelul actual de călcare”, se mai arată în comunicatul citat.

La începutul anilor ”50, Periprava a funcționat ca secție a Formațiunii Chilia, devenind la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formațiunea 0830), scopul oficial al înființării coloniei fiind construirea unui dig pe o lungime de 16,5 kilometri între localitățile Periprava și Sfiștofca, pentru a proteja de inundații terenurile care urmau să fie defrișate de stuf și desțelenite, în vederea utilizării lor ca suprafețe agricole. De asemenea, se avea în vedere și înălțarea șoselei din comuna Periprava pe o distanță de mai mulți kilometri.

„Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduși inclusiv mii de deținuți politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate grațierile colective. Scopul nedeclarat și subînțeles al transferurilor de deținuți a fost exploatarea brutală a muncii acestora și supunerea lor la un regim cu valențe de exterminare. Condițiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă au dus la decesul a cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar și de drept comun”, a precizat IICCMER.

Informațiile documentare obținute, precum și numeroasele mărturii provenite de la foști deținuți politici care au fost internați pentru anumite perioade de timp în colonia penitenciară de la Periprava arată că decesele din acest lagăr de muncă forțată au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidente survenite în condiții de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior.

„Unii dintre deținuți au fost împușcați în diferite împrejurări, mai ales în cursul tentativelor de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile specifice existente în Deltă și de comportamentul abuziv și violent al personalului coloniei. Printre cei răspunzători, în diferite grade, pentru ceea ce s-a întâmplat în colonia de la Periprava se află mai multe persoane, de la comandanți, șefi de secții, personal sanitar și administrativ și până la simpli gardieni, care în virtutea funcțiilor au ordonat, tolerat sau aplicat un regim de detenție, care avea ca principal scop distrugerea rezistenței fizice și morale a deținuților, iar în cazul celor ale căror resurse de viață se epuizau, decesul”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, există, de asemenea, vinovăția indiscutabilă a înalților responsabili din conducerea Ministerului Afacerilor Interne și, în ultimă instanță, a liderilor de partid și de stat din acea perioadă, asemenea practici fiind dictate sau sugerate pe cale ierarhică.

În cursul celei de-a doua campanii de investigații arheologice, care a început luni, se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate, în cadrul acelui perimetru delimitat unde se cunoaște că au fost înhumați deținuți politici. De asemenea, se vor dezveli toate scheletele identificate în 2013, pentru ca acestea să poată fi analizate individual de către un medic legist și vor fi practicate noi secțiuni arheologice pentru a se descoperi și cerceta amplasamentele altor morminte.

IICCMER a precizat că de la toate mormintele descoperite se vor recolta probe biologice de țesut osos, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identității persoanelor decedate.

„Analizele pentru stabilirea ADN-ului se vor efectua în cadrul Laboratorului de Genetică din cadrul Institutul Național de Medicină Legală din București. Informațiile astfel obținute se vor constitui într-o bază națională de date care va cuprinde treptat toate informațiile de acest tip ce se vor obține ulterior de la victimele care vor mai fi descoperite și deshumate pe teritoriul național și a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode”, potrivit sursei citate.

Cercetările sunt efectuate de un colectiv de arheologi și istorici de la IICCMER, în prezența reprezentanților Parchetului Militar și ai altor instituții ale statului, iar acțiunea este sprijinită de către Prefectura Tulcea și de Primăria comunei C.A. Rosetti.

Torționarul Ioan Ficior a fost trimis în judecată în 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind acuzat de crimele din perioada în care a condus colonia de muncă de la Periprava. Ficior a fost trimis în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc).

Ioan Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus colonia de muncă Periprava, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva deținuților politici, fiind înregistrate 103 decese.

„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieșit faptul că regimul de detenție aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, conform anchetatorilor.

Potrivit procurorilor, din cauza condițiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condițiilor elementare de trai, neasigurarea condițiilor medicale necesare deținuților bolnavi) și a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar și pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 și 1963, când la conducera unității a fost Ioan Ficior.