Arhiepiscopul Râmnicului, IPS Gherasim Cristea, a încetat din viață, la vârsta de 99 de ani

Publicat: 09 04. 2014, 18:25
Actualizat: 19 05. 2015, 23:49

„Patriarhia Română anunță cu durere trecerea la cele veșnice a vrednicului de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, în dimineața zilei de 9 aprilie 2014. Slujba de înmormântare va avea loc în ziua de sâmbătă, 12 aprilie 2014, orele 11.00, la Catedrala Arhiepiscopală din municipiul RâmnicuVâlcea”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Conform prevederilor statutare și regulamentare bisericești, până la alegerea noului ierarh titular al acestei eparhii, locțiitor de Arhiepiscop al Râmnicului va fi Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, care va fi pomenit la sfintele slujbe ca Locțiitor de Arhiepiscop al Râmnicului, în toate bisericile și mănăstirile din cuprinsul acestei arhiepiscopii, a mai precizat Patriarhia.

Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea s-a născut la 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului din județul Ialomița.

În 1934, a fost primit ca frate la mânăstirea Cernica din apropierea Bucureștilor, apoi a urmat cursurile seminarului monahal al acestui așezământ monastic și ale seminarului „Nifon Mitropolitul” din București, pe care l-a absolvit în anul 1942. În 1948, a fost declarat licențiat în Teologie la Institutul Teologic de grad universitar din București.

După ce a slujit ca preot la mănăstirea Antim din București, timp de nouă ani, în 1952 a fost numit stareț al mănăstirii Căldărușani, renumita ctitorie a domnitorului Matei Vodă Basarab din secolul al XVII-lea.

În 1970, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales Arhiereu vicar al Eparhiei Dunării de Jos, cu titulatura de Constănțeanul. În acea perioadă a comunismului ateist, în 1971, a contribuit la descoperirea moaștelor celor patru martiri de la Niculițel, Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos (sec. IV), pe care le-a așezat spre închinare la mănăstirea Cocoș din județul Tulcea, unde se află și astăzi.

În 1975, Sfântul Sinod l-a ales Arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului și Argeșului, cu titulatura de Piteșteanul, iar în 30 septembrie 1984, a devenit episcop titular al Episcopiei Râmnicului și Argeșului de Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române.

În ședința de lucru din 18-19 iunie 2009, Sfântul Sinod a hotărât ridicarea Episcopiei Râmnicului la rangul de Arhiepiscopie și a Preasfințitului Părinte Gherasim la rangul de Arhiepiscop al Râmnicului.

În plan administrativ-gospodăresc, Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim al Râmnicului a consolidat și restaurat numeroase biserici din eparhie, precum și mânăstirile Cozia, Turnu, Stănișoara, Hurezi, Bistrița, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele și schiturile Ostrov, Cornet, Iezer etc.

În ultimii ani, prin grija sa au fost construite Centrul cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul și o cantină socială la sediul administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului.

A participat ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române la simpozioane și întruniri teologice în străinătate și este autorul a numeroase articole, studii și cărți, printre care „Războiul de independență în documentele Episcopiei Râmnicului și Argeșului” (1977), „Istoria Mânăstirii Govora” (1995), „Istoria Mânăstirii Căldărușani” (1997), „Viața Sfântului Martir Constantin-Vodă Brâncoveanu și a celor împreună pătimitori cu Dânsul” (2001) și „Istoria Mânăstirii Hurezi”.