Asociațiile de magistrați: Motivul de „tăiere” a pensiilor nu e însoțit de nicio analiză

„Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Procurorilor din România (APR) reamintesc faptul că au avut în vedere, în mod constant, în acțiunile și luările lor de poziție publică, în dialogul cu celelalte puteri ale statului și în propunerile/observațiile pe care le-au făcut cu privire la modificările legislative, respectarea independenței justiției, ca pilon al statului de drept, precum și respectarea independenței magistraților, ca garanție a dreptului la un proces echitabil, în contextul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Prin urmare, AMR și APR susțin demersurile îndreptățite ale Consiliului Superior al Magistraturii, redate în comunicatul de presă de ieri, postat pe site-ul CSM, determinate de informațiile apărute în spațiul public privind propunerea Ministrului Finanțelor Publice de adoptare a unor măsuri legislative care ar duce la afectarea pensiilor magistraților”, se arată într-un comunicat de presă al celor două asociații, remis vineri MEDIAFAX.

Magistrații precizează că au observat, cu justificată îngrijorare, că se afirmă în spațiul public, de către reprezentanți ai executivului, iminența unor măsuri de „tăiere” a pensiilor magistraților.

„Motivul ce ni se oferă, și anume cel al „secătuirii” bugetului statului, nu a fost însoțit de nicio analiză, de nicio cifră, de nicio prezentare concretă, de nicio comparație cu celelalte puteri, prin prisma condițiilor în care se desfășoară activitatea, responsabilităților, incompatibilităților, vulnerabilităților. Prin urmare, nu apare ca justificând, sub nicio formă, o astfel de măsură gravă, iremediabilă și, incontestabil, profund vătămătoare, nu numai din perspectiva matematică a veniturilor, ci și prin toate aspectele pe care le antrenează. Instituirea pensiilor magistraților, prin Legea nr. 92/1992 și consolidarea lor prin Legea nr. 303/2004, a răspuns unei concepții europene privind necesitatea asigurării independenței financiare a magistraților. Așadar, cuantumul pensiilor magistraților nu a fost și nu este o „modă” cu inflexiuni locale sau un „cadou”, un privilegiu – cum foarte bine a subliniat CSM -, ci reprezintă un element necesar al respectării principiului independenței acestora”, potrivit sursei citate.

PODCAST Ai vreme să vorbim? – cu Ana Maria Păunescu: Fără Zahăr, folk alternativ

16:41

ACTUALITATE Rugăciunea pe care s-o rostești de Sfântul Ștefan, pe 27 decembrie, pentru protecție și vindecare sufletească și trupească

16:33

Potrivit AMR și APR, includerea independenței financiare în conceptul esențial al independenței justiției nu a fost o invenție a asociațiilor profesionale care s-au luptat pentru reglementarea pensiei magistraților în România, ani la rând, și nici o excepție materializată din bunăvoința legiuitorului român.

„Faptul că fostul CSM și cel dinaintea lui au eșuat în programul de normare a muncii și că acesta s-a aplicat prin încălcarea lui, în sensul că, în anul 2009 punctajul maxim a fost stabilit la 3.960, în 2010 a fost majorat la 5.060, dar în 2012-2013 existau instanțe la care punctajul pe complete și/sau judecător era de peste 7.000 și chiar de peste 10.000, reprezintă o realitate dramatică în care judecătorii și-au desfășurat activitatea ani și ani, poate întreaga carieră. Situația a fost similară și în cazul procurorilor, din perspectiva gradului de încărcătură, precum și al faptului că procurorii și judecătorii care instrumentează/soluționează cauze penale trebuie să asigure efectiv permanența după orele de program, uneori și în timpul nopții, la sfârșit de săptămână și în zilele de sărbătoare legală. Iar „asigurarea” permanenței nu înseamnă un nume pe hârtie, ci prezența la parchet/instanță, precum și îndeplinirea, cu urgență a actelor procedurale/procesuale”, se mai arată în comunicatul de presă remis de asociațiile de magistrați.

Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Procurorilor din România (APR) transmit că „cei ce țin, în mod inexplicabil pentru noi, isonul informațiilor din spațiul public lansate de executiv, s-au trezit, se pare, doar acum, însă nu au găsit de cuviință să spună nimic atunci când s-au luat la rând, articol cu articol, din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, la Comisia specială comună a Parlamentului”.

„Și nici când, prin strădania asociațiilor profesionale prezente, s-a insistat pentru găsirea unor soluții în cazul colegilor care se îmbolnăvesc în timpul și din cauza muncii. În schimb, propun acum – oare vor ordonanță de urgență?? – ca la calculul pensiei să conteze veniturile pe ultimii 3 ani. Adică mai drastic decât pentru orice altă categorie profesională, mai rău decât pentru grefieri în cazul cărora se iau în considerare veniturile pe ultimul an sau al altora pentru care se iau în calcul venituri pe 6 luni. Oricât ar dori unii, fie și din interiorul sistemului, să puncteze pe stilul populist, este inadmisibil faptul că ignoră ceea ce a însemnat și înseamnă, în realitate, să trăiești cu toate interdicțiile și incompatibilitățile cu duiumul (știți că fostul CSM a stabilit cum că nici măcar președinți de comitet de părinți nu putem fi, ca să vedeți până unde s-a mers cu ceea ce nu avem voie), ani la rând, și să nu poți avea nicio altă sursă de venit (Curtea Constituțională a accentuat această realitate, cu ocazia controlului de constituționalitate asupra Legii nr. 303/2004), iar la pensie să ți se spună, de către unii colegi, că nu ți se cuvine cât este prevăzut de lege pentru că nu ești în activitate! Este de asemenea inadmisibil, ca astfel de abordări să nesocotească deciziile Curții Constituționale prin care, făcând trimitere inclusiv la decizii europene, s-a statuat că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților contravine principiului independenței justiției. Și, haideți să fim serioși, între reducere drastică și eliminare este doar diferență de nuanță”, potrivit sursei citate.

AMR și APR subliniază, în final, că, astfel cum s-a stabilit prin art. 8.1. din Statutul Universal al Judecătorilor, adoptat de Uniunea Internațională a Magistraților în anul 1999 și actualizat în anul 2017, judecătorii trebuie să primească o remunerație suficientă pentru a le asigura independența economică și, prin aceasta, demnitatea, imparțialitatea și independența.

„Remunerația judecătorilor nu trebuie să depindă de rezultatele muncii acestora ori de performanțele lor și nu trebuie să fie redusă pe perioada activității. Așadar, atât salariul, cât și pensia țin de demnitatea magistraților – judecători și procurori”, conchid asociațiile de magistrați.