ATENȚIE. “Dacă masca se va umezi, poate dăuna”, avertizează Alexandru Rafila

Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, a precizat, miercuri seară, că purtarea măștii de protecție creează un disconfort, însă ea reduce transmiterea virusului.

Rafila a avertizat asupra purtării unei măști umede, care poate crește riscul contractării coronavirusului.

“Dacă masca se va umezi, poate dăuna

Alexandru Rafila a subliniat că mai  există și o alternativă. „Este vorba despre măștile textile, care poate nu oferă un nivel la fel de bun de protecție, dar sunt o alternativă, mai ales că se pot spăla și se pot călca. Există multe persoane care poartă astfel de măști”, a spus Alexandru Rafila la B1TV.

“Este o problemă legată de disconfortul creat de purtarea măștii, mai ales dacă într-o incintă închisă este cald, așa cum este în mijloacele de transport în comun. Pe de altă parte, există și persoane care nu cred în utilitatea măștii. Sigur că părerile sunt împărțite. Studiile arată că purtarea măștii reduce semnificativ transmiterea virusului și că este mai eficientă decât izolarea la domiciliu”

. Conform președintelui Societății de Microbiologie purtarea măștilor de protecție creează probleme de natură economică și logistică.

“Eu cred că cei care au legiferat această măsură au luat în calcul toate elementele. Trebuie să existe stocuri foarte mare de măști și o distribuție la nivel național care să facă posibilă existența acestor măști. Cred că aici trebuie o gândire mai aplicată cum să rezolvăm această problemă. O soluție mai realistă va fi cea a măștilor textile”, a mai spus Alexandru Rafila.

Care sunt principale tipuri de măști de protecție și cât de eficiente sunt?

Măștile pot fi medicale (testate și aprobate de autorități) sau realizate industrial sau individual din diverse materiale, adesea bumbac 100%. Măștile medicale se împart în două categorii principale: chirurgicale și de protecție respiratorie (supuse unor testări ale eficienței filtrării). În America, o mască N95 filtrează 95% dintre particulele submicronice de clorură de sodiu. În Europa, măștile FFP2 filtrează cel puțin 94% dintre particule și permit scăpări de maxim 8% către exterior, potrivit unui studiu, citat de raportuldegarda.ro.

Studiile care au analizat eficiența măștilor artizanale au arătat că în ciuda faptului că sunt mai puțin eficiente ca cele chirurgicale, oferă un grad de protecție, mai ales al celorlalte persoane față de purtător. „Orice tip de mască folosită la nivel populațional va scădea riscul de expunere virală și infecție, în ciuda etanșeității și aderenței imperfecte”. Alt studiu, citat de sursa mai sus menționată, consideră că măștile improvizate sunt mai bune decât nici o protecție, dar atrage atenția că „orice mască, indiferent de cât de eficientă este filtrarea și etanșeitatea ei, va avea efecte minime dacă nu este folosită împreună cu alte măsuri de prevenție precum izolarea persoanelor infectate, imunizarea, și spălatul des al mâinilor”