Prima pagină » Magazin » Au vrut să repare un pod, dar au distrus cel mai vechi sit arheologic din România. Primar: „Nu înțeleg de ce se agită toată lumea acum”

Au vrut să repare un pod, dar au distrus cel mai vechi sit arheologic din România. Primar: „Nu înțeleg de ce se agită toată lumea acum”

Au vrut să repare un pod, dar au distrus cel mai vechi sit arheologic din România. Primar: „Nu înțeleg de ce se agită toată lumea acum
Muncitorii care consolidau un pod peste râul Ialomița au distrus cu excavatorul ruinele cetății dacice a regelui Dromichete. Piscul Crăsani a fost primul șantier arheologic dechis în România în 1870. Cetatea a fost identificată de Vasile Pârvan cu orasul antic Helis, capitala lui Dromichete, regele daca care l-a învins pe regele Traciei Elenistice Lisimach, fostul general al lui Alexandru Macedon.

Muncitorii angajați de primăria din comuna Balaciu au intrat cu buldozerul și excavatorul  în perimetrul  cetații care a rezistat peste 2.000 de ani pentru a extrage pământ  galben  cu care să consolideze podul peste râul Ialomița care se găsește chiar lânga situl arheologic. Autoritățile au omis  pur și simplu să ceară avizele necesare pentru deschiderea șantierului și astfel 40 de metri din incinta sitului arheologic au fost distruși de mașinile drumarilor.

Reprezentanții Muzeului Județean de Istorie Ialomița au constatat noua  ispravă a lui „Dorel” când au fost pe teren să inspecteze starea cetății. Atunci au descoperit că din perimetrul sitului lipsea „o bucată de teren cu o lungime de 40 de metri și o lățime de 7 metri din baza incintei, în partea de N-V a acesteia”, a declarat, pentru gândul,expertul arheolog Matei Gheorghe, șef serviciu în cadrul Muzeului județean.

Pe lânga aceste distrugeri, în partea superioară a cetății lamele buldozerului au tăiat și straturile arheologice situate pe o adâncime de un metru. Cea mai mare parte a informației arheologice cuprinse în aceste straturi a fost distrusă. În urma lor au scapat totuși o parte din artefactele a ceea ce pare a fi un mormânt de secol 8-9 după Christos.

Lucrările au fost comandate și efectuate de primăria din comuna Balaciu, iar primarul acesteia, Cornel Mihu, a declarat pentru săptamânalul ialomițean „Independent” că „am luat doar niște pămînt galben de acolo”. „Nu am știut că situl arheologic se întinde până în zona aceea unde am lucrat noi”, a spus el.

Reprezentanții muzeului susțin însă că existența sitului și întinderea sa era bine cunoscută de localnici deoarece comuna se află în imediata vecinatate a acestuia și majoritatea sătenilor au participat acolo la campanii de săpături „încă de când erau copii”. Cu toate că cetatea de la Piscul Crăsani este monument istoric de categorie A, fiind unul de importanță națională, primarul din Balaciu nu vede ce problemă ar fi putut cauza săpăturile. „Nu înțeleg de ce se agită toată lumea acum, în contextul în care am mai demarat astfel de lucrări, dar nimeni nu s-a sesizat vreodată… oricum pământ mai bun din zonă nu aveam de unde să luăm pentru că tot ceea ce este în jur este doar pămîânt nisipos”, a mai declarat primarul din Balaciu pentru săptămânalul ialomițean.

Acum distrugerile sunt anchetate de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița.

Autor

Citește și