AUDIERI LA CSM. Ce promisiuni au făcut Tiberiu Nițu, Codruț Olaru și Bogdan Licu, candidații de pe lista Ponta-Băsescu pentru șefia Parchetului General

Secția de procurori a CSM i-a audiat miercuri, 8 mai, peTiberiu Nițu, propus de Victor Ponta pentru funcția de procuror general, Codruț Olaru, propus pentru funcția de adjunct al procurorului general, și pe Bogdan Licu, prim-adjunct. Tiberiu Nițu, audiat pentru a doua oară de CSM, nu a reuși să fie convingător nici de această dată și nu a fost în stare să răspundă coerent la multe din întrebările procurorilor CSM. Codruț Olaru, actualul șef al DIICOT, a explicat că numărul mare de dosare din stocul Parchetului General poate fi redus prin delegarea forțată a procurorilor, preluarea poliției judiciare la Ministerul Public și specializarea procurorilor.

Codruț Olaru a susținut și faptul că Parchetul General trebuie să intre în CSAȚ și să aibă drept de inițiativă legislativă. Bogdan Licu a explicat că dorește să le facă adrese de mail tuturor procurorilor și să creeze un consiliul consultativ al procurorilor generali din teritoriu.

În ședința de joi, 9 mai, va fi audiată Laura Codruța Kovesi, propusă pentru șefia DNA, și Alina Bica, propusă pentru conducerea DIICOT.

Tiberiu Nițu neconvingător la al doilea interviu în fața CSM

Primul care a fost audiat de secția de procurori a CSM a fost Tiberiu Nițu, propus de Victor Ponta pentru funcția de procuror general. De acestă dată, din componența secției a lipsit Daniel Morar, cel care la precedentul interviu l-a supus unor întrebări dificile, la care Nițu nu a reușit să răspundă. Chiar și fără Morar, Nițu a avut parte de o comisie total ostilă, el având multe momente în care nu a fost convingător în răspunsuri.

Președinta CSM, Oana Hăineală, l-a întreabat ce impact are intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă asupra secțiilor maritime din parchete. „Nu am făcut o analiză. Voi aprofunda această chestiune”, a răspuns Nițu. Oana Hăineală i-a explicat, că prin intrarea în vigoare, Noul Cod de Procedură Civilă are ca efect desființarea secțiilor maritime din parchete.

La multe din întrebările comisiei, Tiberiu Nițu a răspuns cu fraze standard sau platitudini, fără a prezenta soluții clare la problemele ridicate. Un astfel de exemplu este și răspunsul său la întrebarea adresată de procurorul Florentina Gavadia referitor la măsurile pe care le va lua pentru implementarea noilor coduri. „Nu voi lua măsuri singur. Desigur, fiecare are o părere bună despre sine care vine dintr-un respect intrinsec, dar unde sunt mai multe minți, soluțiile sunt mai bune. Voi lua măsuri împreună cu dumneavoastră. În noul cod, sunt noțiuni noi precum răzbunarea. Trebuie să lucrăm pe mai multe paliere. Eu aș lucra pe cunoașterea codurilor. La noile tehnici de supraveghere este introdusă pătrunderea în locuință pentru monitorizare. Trebuie să vedem cum se face asta”, a răspuns Tiberiu Nițu.

Tiberiu Nițu nu a reușit să ofere un răspuns concret atunci când a fost întrebat care este opinia sa față de modificarea din Codul de Procedură Penală conform căreia judecătorii vor avea posibilitatea să decidă dacă acceptă sau nu trimiterea în judecată a unui dosar. „Cât timp este un proiect de lege, din ce am citit eu pe Internet, argumentele celor care au introdus acest amendament…. E greu să cred că vom avea o asemenea prevedere. Nu cred că va trece de votul în plen. Ce poți face când aplici o lege? Ne vom ordona în așa fel activitatea încât soluțiile să fie legale și temeinice”, a răspuns Nițu.

Codruț Olaru: „Ministerul Public trebuie să aibă drept de inițiativă legislativă și să fie reprezentat în CSAT”

Codruț Olaru, propus pentru funcția de adjunct ale procurorului general, a susținut în fața membrilor CSM că numărul mare de dosare rămase în stocul Ministerului Public poate fi scăzut prin realocarea procurorilor. „Delegarea forțată, preluarea poliției judiciare, specializarea procurori poate duce la scăderea acestui stoc de dosare. Procentul de 33% cauze soluționate este după mine foarte mic”, a explicat Olaru.

Actualul șef al DIICOT a precizat că delegarea forțată nu reprezintă o ingerință asupra independeței procurorilor. Codruț Olaru a propus în proiectul să posibilitate ca un procuror să fie delegat fără consimțământ de la un parchet la altul. Olaru a precizat că există parchete unde există o lipsă de procurori iar în alte structuri sunt procurori care nu au o activitate instensă și ar putea fi relocați. „Nu cred că este mai puțin independet dacă nu îți desfășori acivitatea la alt pachet decât cel la care ai promovat”, a preciat Olaru.

În opinia lui Olaru, Ministerul Public ar trebui să aibă posibilitatea să formuleze proiecte de legi care să fie trimise spre legiferare în Parlament. El a mai susținut și ideea ca Parchetul General să fie reprezetat în Consilul Suprem pentru Apărarea Țării. „Cred că Ministerul Public ar trebui să aibă posibilitatea de a formula inițiative legislative. Desigur, legiferate prin Parlament. Suntem cel mai mare consumator de legislație dar nu putem să promovăm proiecte de lege. Cred că Ministerul Public ar trebui să fie inclus și în cadrul CSAT”, a declarat Olaru.

Codruț Olaru a prezentat și o soluție pentru autofinanțarea parchetelor. El a arătat că procurorii au pus sechestru pe bunuri și bani în valoare totală de 490 milioane euro și că o cotă parte din această sumă ar putea să intre în bugetul Ministerului Public. „Toate obiectivele le putem realiza numai dacă avem garanții instituțioanale. Eu îmi doresc o coerență legislativă. Este cel mai greu lucru pentru un procuror să înceapă o anchetă pe un cadru legislativ și să fie nevoit să modifice încadrarea pentru că se schimbă legea. În 2012 procurorii au instituit măsuri asiguratorii pe 490 milioane euro. Din acești bani, o anumită cotă ar putea să intre în bugetul Ministerului Public astfel că s-ar asigur finanțarea necesară”, a mai explicat Olaru.

Bogdan Licu:„Unii dintre colegi se cred mici dumnezei, dar noi suntem oameni și răspundem în fața lui Dumnezeu”

Bogdan Licu a fost și el audiat de secția de procurori a CSM. La fel ca și colegul său Tiberiu Nițu, Bogdan Licu a beneficiat de o comisie de audiere indulgentă. Nici unul dintre procurorii prezenți la ședință nu l-au chestionat pe Bogdan Licu despre faptul că numele său apare în dosarul Curentul și Motorul, în care doi procurori și un fost judecător de la Curtea Supremă au fost trimiși în judecată pentru traficarea de informații secrete.

Principalele puncte din planul de management prezentat de Bogdan Licu au fost faptul că dorește să le facă tuturor procurorilor adrese de mail și că dorește să înființeze un consiliu al procurorilor generali din teritoriu. „Trebuie să facem aceste upgradări. Știu că ele costă. Trebuie să facem o rețea de mailuri personale pentru procurori. Astfel ca ei să fie înștiințați când sunt schimbări. Astfel vom disemina mai rapid informația. Trebuie să facem adrese de mail personale pentru fiecare procuror”, a declarat Bogdan Licu.

La întrebările reprezentanților CSM Bogdan Licu a răspuns cu fraze sterpe și cu maxime sau provebe. Iată câteva exemple: „Controlul ierarhic este necesar, dar nu trebuie să încalce independeța procurorului și autonomia sa pe dosar. Unii dintre colegi se cred mici Dumnezei, dar noi suntem oameni și răspundem în fața lui Dumnezeu. Justiția este un serviciu public. […] Și magistrații sunt oameni și orice pădure are uscături. Ar trebui o monitorizare mai atentă a colegilor și a cazurilor unde sunt susceptibilități să cadă pradă acestor practici”.

VEZI MAI JOS CUM S-A DESFĂȘURAT ȘEDINȚA SECȚIEI DE PROCURORI A CSM

UPDATE 15:53 Cazanciuc: Cred că dreptul de inițiativă legislativă ar trebnui să rămână la Ministerul Justiției. Audierea lui Codruț Olaru s-a încheiat.

UPDATE 15:51 Cazanciuc: O altă mare problemă este stocul mare de dosare. Ce criterii de performanță veți aplica pentru a rezolva acestă problemă?

Codruț Olaru: Delegarea forțată, preluarea poliției judiciare, specializarea procurori poate duce la scăderea acestui stoc de dosare. Procentul de 33% cauze soluționate este, după mine, foarte mic.

UPDATE 15:43 Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc: Ați abodat deja problema resurselor umane. V-ați gândit să repartizați altfel resursa umană?

Codruț Olaru: „Ca subodonat, trebuie să respecți atribuțiile care îți sunt oferite de procurorul superior ierarhic. Mare parte din viață mi-am petrecut-o ca procuror operativ. Nu este corect față de ceilalți colegi ca acum să îmi aleg eu o linie de muncă”

UPDATE 15:40 Codruț Olaru a propus în proiectul să posibilitate ca un procuror să fie delegat fără consimțământ de la un parcte la altul. Olaru a precizat că există parchete unde există o lipsă de procurori iar în alte structuri sunt procurori care nu au o activitate instensă și ar putea fi relocați. „Nu cred că este mai puțin independet dacă nu îți desfăsori acivitatea la alt pachet decât cel la care ai promovat”, a preciat Olaru

UPDATE 15:38 Codruț Olaru: „Încrederea justiției este o problemă de percepție. Cum îl facem pe cel din fața televizorului să ne creadă că deciziile noastre sunt corecte. Procurorul nu este un dușman al societății, ci este un factor de echilibru. Cred că o bună carte de vizită pentru câștigarea încrederii este ca metodologiile, dinamismul, caracterul proactiv și recunoașterea internațională și națională să fie transferate către unitățile de parchet din teritoriu. Cei din teritoriu trebuie să fie incurajați să abordeze acțiuni de anvergură”.

UPDATE 15:17 Codruț Olaru: „Poate voi fi un adjunct atipic și voi activa pe chestiuni operative”.

UPDATE 15:09 Codruț Olaru despre parchetele militare: „Eu cred că la acest moment parchetele militare trebuie să existe în cadrul DIICOT. La nivelul teritoriului ele trebuie să funcționeze doar în subordinea Ministerului Public. Nu mai trebuie să existe dubla subodonare. Această dublă subordonare crează și o inechitate în salarizare. De ce la muncă puțină să fie un slariu mai mare?”

UPDATE 15:06 Codruț Olaru: „Am peste 180 de zile de concediu pe care nu le-am luat. Când faci lucrurile cu plăcere și din plăcere atunci aceste aspecte sunt secundare. „

UPDATE 15:04 Codruț Olaru: „Combaterea criminalității macroeconomice este o prioritate și trebuie să fie o prioritate pentru parchetele locale. Dacă avem structuri specializate DIICOT și DNA nu înseamnă că fenomenul este sub control.”

UPDATE 14:56 Codruț Olaru: „Toate obiectivele le putem realiza numai dacă avem garanții instituțioanale. Eu îmi doresc o coerență legislativă. Este cel mai greu lucru penru un procuror să înceapă o anchetă pe un cadru legislativ și să fie nevoit să modifice încadrarea pentru că se schimbă legea. În 2012 procurorii au instituit mărusi asiguratorii pe 490 milioane euro. Din acești bani o anumită cotă ar putea să intre în bugetul Ministerului Public astfel că s-ar asigur finanțarea necesară”

UPDATE 14:53 Codruț Olaru: „Asociația Procurorilor este acum nereprezentativă. Sunt mai puțin de 200 de membri în această asociație. Sunt de părere că procurorii trebuie să își aleagă în lideri convingători și reprezentativi. Acum Asociația Procurorilor nu este reprezentativă. Relația cu presa trebuie să fie susținută. Tot ce înseamnă mediatizare trebuie să realizeze fundamentat și pentru cazurile repezentative”

UPDATE 14:52  Codruț Olaru: „Cred că Ministerul Public ar trebui să aibe posibilitatea de a formula inițiative legislative. Desigur legiferate prin Parlament. Suntem cel mai mare consumator de legislație dar nu putem să promovăm proiete de lege. Cred că Ministerul Public ar trebui să fie inclus și în cadrul CSAȚ”.

UPDATE 14:48 Codruț Olaru: „Ar fi utilă regândirea sistemului de evaluare profesională. Poate nu-i vom mai evalua pe toți procurorii din sistem cu „Foarte bine”. Evaluarea trebuie să corespundă unor realități funcționale.

Trebuie sa avem la îndemână, ca manageri, sanționarea procurorilor care nu corespund din anumite puncte de vedere. Sunt abateri de minimă importantă – exemplu, lipsa repetată de la serviciu. Tu ca manager constați abaterea și nu poți decât să parcurgi procedura standard prin Inspecția Judiciară. Cred că în aceste cazuri ca procurorul șef, prin intermediul procurorului general, să adopte măsuri sancționatorii.”

UPDATE 14:40 Codruț Olaru: „Nu putem lăsa investigarea infracțiunilor macroeconomice doar la DNA și DIICOT. Cred că astfel de infracțiuni trebuie să fie anchetate și de parchetele locale. Cred că preluarea poliției judiciare la DIICOT spre exemplu ar fi un beneficiu. S-ar putea constitui echipe specializate de procurori și polițiști. Ar fi astfel eliminată și dubla subordonare. Am mai propus în proiect și aplicare principiului oportunității. S-ar evita deschiderea unor anchete cu avnergură redusă și care nu au o finalitate”

UPDATE 14:37 Sedința secției de procurori a CSM a fost reluată. Acum este audiat Codruț Olaru, candidatul propus de Victor Ponta pentru funcția de adjunct al procurorului general. Codruț Olaru își prezintă în aceste moment proiectul managerial care poate fi consultat aici

UPDATE 13:02 Robert Cazanciuc: Care ar fi prioritatea numărul unu al unei noi echipe la Parchetul General?

Bogdan Licu: „Trebuie să dovedim partenerilor externi că ne ridicăm la standardelor cerute. Trebuie să dovedim că nu va exista nici un regres. A fost o onoare pentru mine să fiu în fața dumneavoastră”

UPDATE 12:57 Robert Cazanciu: Ce credeți că puteți face pentru a limita și depisa cazurile de corupție din parchete?

Bogdan Licu: Și magistrații sunt oameni și orice pădure are uscături. Ar trebui o monitorizare mai atentă a colegilor și a cazurilor unde sunt susceptibilități să cadă pradă acestor practici. Coducătorii parchetelor trebuie să sesizeze anomanili precum anomalii în stilul de viață care devine unul luxos. Inducerea unui curent de opinie de a monitoriza de a observa atent și de a sesiza deviațiile profesionale și comportamentale ale unor colegi. 

UPDATE 12:53 Elena Hach l-a pus în dificultate pe Bogdan Licu pentru că acesta nu a putut răspunde la câteva întrebări legate organizare parchetelor și în special a procurorilor care lucrează pe cooperare internațională. 

UPDATE 12:48 Elena Hach: „Puteți să îmi dați câteva avantaje ale controlului ierarhic?”

Bogdan Licu: „Controlul ierarhic este necesar, dar nu trebuie să încalce independeța procurorului și autonomia sa pe dosar. Unii dintre colegi se cred mici Dumnezei, dar noi suntem oameni și răspundem în fața lui Dumnezeu. Justiția este un serviciu public. „

UPDATE 12:43 Elena Hach: Care este optica și viziunea dvs. pentru politica de recrutare la DNA și modalitatea de promovare în funcții?

Bogdan Licu: „Eu aș vrea o unificare a practicii. Să vedem dacă e mai bine cu interviu sau cu examen. Cel mai eficient ar fi o combinație între examen și interviu”

UPDATE 12:35 Bogdan Gabor: „Credeți în echipa care s-a prezentat la aceste audiere? Credeți în succesul acestei echipe?”

Bogdan Licu: „Dacă nu credeam nu mă inscriam la acest concurs”

Bogdan Gabor: Cum veți crește încrederea populației în Parchetul General?

Bogdan Licu: „În primul rând printr-o comunicare corectă cu presa. De asta am vorbit de scurgeri de informații. Vedem că unele scurgeri se întâmplă doar în anumite ziare sau televiziuni și de aici apar suspiciciu”

UPDATE 12:25 Procurorul Ghorghe Muscalu îl întreabă cum ar arăta consiliul procurorilor. „Ar fi vorba de un consiliul consulatativ cu toți procurorii generali din teritoriu. Ar avea ca obiect consultarea periodică a procurorilor din țară. Putem să facem asta și acum dar un consiliul consultativ ar avea o mai mare greutate”

UPDATE 12:23 Gheorghe Muscalu: Ați vorbit de limitarea scurgerilor de informații clasificate. Cum vreți să faceți asta?

Bogdan Licu: Sunt scurgeri de informații în general către presă, că acolo notele de redare fac deliciul emisiunilor. Cât despre informațiile clasifiate scurgerile în aceste cazuri sunt cele mai sensibile. Nu există registre speciale pentru aceste informații clasificate

UPDATE 12:21 Procurorul Gheorghe Muscalu îl întreabă pe Licu despre parchetele specializate. „La nivelul Parchetelor Curților de Apel ar trebui înființate secții specializate. Nu știu deocamdată cum cooperează secția de relații internaționale cu procuorii de la EUROJUST. Trebuie să fie o implicare mai mare o diseminare a informației. Acum toată lumea știe de mandatul internațional de arestare”

UPADATE 12:19 Procurorul Licu susține că mandatul de conducere în parchete este prea scurt. El susține că în 3 ani de zile un procuror care conduce pentru prima dată un parchet nu poate să facă prea multe. „Durata asta de 3 ani este prea mică. Poate după cei 3 ani dacă nu au existat elemente speciale să vină doar la un interviu la CSM”

UPDATE 12:14 Președinta CSM l-a întrebat pe Bogdan Licu dacă MCV-ul trebuie să continue. „Cred că da. Probabil MCV-ul se va modifica. Trebuie să existe o monitorizare globală. Noi suntem interconectați”, a răspuns Bogdan Licu. Întrebat ce notă ar fi acordat Parchetului General pentru activitatea din ultimii ani Bogdan Licu a declarat că nota sa ar fi 9,5. 

UPDATE 12:06 Bogdan Licu spune că sistemul informatic al parchetelor trebuie să fie upgradat. Licu a insista să arate că unul din obiectivele sale principale este să creeze un sistem informatic pentru procurori. „Trebuie să facem aceste upgradări. Știu că ele costă. Trebuie să facem o rețea de mailuri personale pentru procurori. Astfel ca ei să fie înștiințați când sunt schimbări. Astfel vom disemina mai rapid informația. Trebuie să facem adrese de mail personale pentru fiecare procuror”

UPDATE 12:01 Candidatul pentru funcția de prim-adjuct al procurorului general susține că va propune un ghid de management al dosarelor penale. „Unii știu teoria bine, dar când se află în fața dosarelor nu știu ce să facă. Pur si simplu se pierd. Mă îngrijorează faptul că a crescut numărul achitărilor și numărul restituirilor. Am fost la bilanțurile parchetelor unde am găsit multe achitări pe litera A și litera C. Trebuie să facem o analiză și să învățăm din greșeli”, a declarat Bigdan Licu.

UPDATE 11:56 Bogdan Licu: „În implementarea noilor coduri vă o oportunitate pentru degrevarea procurorului de unele sarcini astfel se poate concentra pe munca efectivă. O portunitate este MCV-ul pentru că cu dânși putem găsi cele mai bune soluții. Aș dori sa creez un departament de management. Aș dori sa aducem specialiști în management. Noi suntem magistrați înfăptuim justiția nu suntem manageri. Am propus și înființarea unui consiliul al procurorilor generali. Prin acest consiliul al procurorilor generali trebuie să ne consultăm trimestrial. Prin consultarea acestor am afla de problemele celor din teritoriu. Ar fi invitați ministrul Justiției, secția de procurori a CSM, INM-ul. Justiția este un agrenaj complex. Trebuie să armonizăm rotițele unele cu celelalte”.

UPDATE 11:51 Bogan Licu: „Voi adopta un stil de muncă democratic. Voi consulta subordonații. Sigur că nu elimin stilul de muncă participativ. Eu cred foarte mult în puterea exemplului. Împreună cu colegii mei, procurorul general și adjuctul procurorului general să creștem eficiența resurselor existente. Este greu să credem că putem aveam de pe o zi pe alta 200 de procurori”

UPDATE 11:48 Procurorul Licu susține că sunt parchete mici care unde nu activează nici un procuror ci activitatea este supinită de alți procurori. „Aceste parchete mici și foarte mici ar trebui să fie desființate. Acoperirea acestor zone se poate rezolva prin rearondarea către alte parchete”, a declarat Licu

UPDATE 11:44 Bogdan Licu susține că problema majoră a procuroraturii este lipsa de fonduri. „Justiția costă și așa este în toată lumea. Eu aș dori să atrag fonduri eruopene pentru sedii pentru infrastructură”. Procurorul Licu își prezintă proiectul managerial care poate fi vizualizat aici. 

UPDATE 11:41 Bogdan Licu despre independența procurorilor: „În toată activitatea mea, și cât am fost la CSM, am militat și voi milita pentru independența și statutul de magistrat al procurorului. Este pentru prima dată când procurorii se pot bucura de independența și autonomie în actele pe care le desfășoare. Daca vom reusi să consființim aceste lucruri și prin Constituție, acesta va fi un alt pas înainte spre o justiție independentă.”

UPDATE 11:34 Urmează audierea lui Bogdan Licu. Ministrul Robert Cazanciuc a făcut o intrducere elogioasă la adresa procurorului Licu care candidează la funcția de prim-adjunct al procurorului general. 

UPDATE 11:04 Audierea lui Nițu s-a încheiat.

UPDATE 11:01 Robert Cazanciuc: Ce veți face ca să mențineți trendul pozitiv în lupta anticorupție?

Tiberiu Nițu: Ca procuror general, poți asigura resursele umane și resursele financiare. Fiind purtătorul de cuvânt al celor două parchete în CSM, pot oferi tot sprijinul pe care pot să-l ofer în materia consolidării și obținerii de rezultate bune. 

UPDATE 10:58 Ministrul Robert Cazanciu: Avem, la nivelul opiniei publice, o percepție de lipsă de predictibilitate și o lipsă de practică unitară?

Tiberiu Nițu: „Cred în realizarea unor criterii prin care să evaluăm gradul de pericol public al infracțiunilor. Trebuie să responsabilizăm procurorii. Prin metodologii și responsabilizare a procurorilor șefi. Dacă reușim să înființăm un consiliu al procurorilor generali, vom reuși să uniformizăm practica”.

UPDATE 10:53 Elena Hach îl întreabă cum va opera activitatea de verificare a procurorilor din subordine. „Va trebui să constituim o rețea prin care să comunicăm. Să existe o comunicare între Inspecția Judiciară și procurorii. Acesta este cel mai bun cadru… Pentru că nu vă închipuiți că dacă voi fi numit procuror general voi lua singur aceste măsuri… Toți ne dorim ca sistemul să funcționeze bine. Toți ne dorim ca procurorul să fie magistrat. Vom elabora o metodologie”, răspunde Nițu

UPDATE: 10:48 Nițu este întrebat ce părere are despre amendamentul la Codul de Procedură Penală care spune că rechizitoriile vor fi verificate de judecători în cameră preliminară. Tiberiu Nițu: „Cât timp este un proiect de lege, din ce am citit eu pe internet, argumentele celor care au introdus acest amendament…. E greu să cred. Nu cred că va trece de votul în plen. Ce poți face când aplici o lege. Ne vom ordona în așa fel încât soluțiile să fie legale și temeinice”, a răspuns Nițu.

UPDATE 10:46 Tiberiu Nițu este întrebat cum vor fi verificate rechizitoriile procurorilor de procurorii superiori ierarhic. Elena Hach: „Vor fi verificate soluțiile prin prisma temeiniciei sau a legalității sau în ambele cazuri?”

Tiberiu Nițu: „Cred că ar trebui să se rezume doar la nivelul legalității”.

UPDATE 10:44 Procuroarea Elena Hach îl întreabă ce va face cu procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile mici unde vor fi transferați. „Pentru orice idee e nevoie de un proiect pilot. Trebuie să facem un proiect pilot la un parchet mic și să vedem cum funcționează”, spune Nițu

UPDATE 10:42 Procroarea Elena Hach, care anul trecut a candidat și ea la funcția de procuror general, îl întreabă pe Nițu cum ar realiza poliția judiciară. „Facem un protocol cu poliția. Faci o selecție și spui: Ăștia sunt, ia-i!”, a răspuns Nițu

UPDATE 10:32 Procurorul Florentina Gavadia îl întreabă pe Nițu ce măsuri va lua pentru implementarea noilor coduri. „Nu voi lua măsuri singur. Desigur, fiecare are o părere bună despre sine care vine dintr-un respect intrinsec, dar unde sunt mai multe minți, soluțiile sunt mai bune. Voi lua măsuri împreună cu dumneavoastră. În noul cod, sunt noțiuni noi precum răzbunarea trebuie să lucrăm pe mai multe paliere. Eu aș lucra pe cunoașterea codurilor. La noile tehnici de supraveghere este introdusă pătrunderea în locuință pentru monitorizare. Trebuie să vedem cum se face asta”, a răspuns Tiberiu Nițu

UPDATE 10:25 Membrii CSM l-au întrebat pe Nițu cum va colabora cu cei doi adjuncți Bogdan Licu și Codruț Olaru. „Mă cunosc cu cei doi și am colaborat împreună. Eu am speranțe că împreună cu ei și dumneavoastră vom putea să facem ca lucrurile să meargă bine și să demonstrăm că procurorul trebuie să fie magistrat”, a mai declarat Nițu

UPDATE 10:21 Nițu vorbește despre statutul procurorului. „Vreau să îi asigur pe colegii procurori că statutul de magistrat nu este negociabil. Procurorul trebuie să fie magistrat pentru că așa este bine”, spune Tiberiu Nițu

UPDATE 10:14 Tiberiu Nițu susține că grefierii ar putea să preia din sarcinile procurorului. „Spre exemplu, la soluțiile de netrimitere în judecată, grefierul ar putea să întocmească documentația, iar procurorul doar să supervizeze”, a răspuns Nițu

UPDATE 10:12 Gheorghe Muscalu îi cere detalii despre modul în care ar trebui să funcționeze poliția judiciară în cadrul Parchetului General. „Cred că trebuie creată Direcția de Poliție Judiciară care să fie funcțional în subordinea parocurorului”, a răspuns Nițu

UPDATE 10:03 Tiberiu Nițu este întrebat cum va redistribui procurorii, în special pe cei care nu efectuează muncă operativă. „La nivelul țării nu sunt atât de mulți procurori care nu fac muncă operativă. Cred că cei mai mulți sunt la Parchetul General. Departamentul de cercetare de la parchet este la fel ca într-o fabrică. Cercetătorii sunt foarte importanț. Poate munca lor nu se vede zi de zi, dar este esențială în anumite momente”, a răspuns Nițu

UPDATE 10:00 Procurorul CSM Gheorghe Muscalu l-a întrebat pe Nițu cum vede dubla subordonarea procurorilor din parchetele militare, care se subordonează si Ministerului Public, și Ministerului Apărării. „În unele țări, există justiție militară separată. Cred că trebuie făcută o analiză și la noi. Avem nevoie de specialiști. Nu cred că trebuie să avem o abordare abruptă. Cât am coordonat ca adjunct al procurorului general nu am simțit că parchetul militar să se subordoneze ministrului Apărării”, a răspuns Tiberiu Nițu 

UPDATE 9:57 Oana Hăineală: Data trecută, ați primit aviz negativ. Ce credeți că s-a schimbat?

Tiberiu Nițu: Mi-am îmbunătățit proiectul managerial. Nu mi-am propus să fac doar de unul singur. Vreau să realizez aceste lucruri împreună cu dumneavoastră. Toți procurorii din România suntem o mare echipă

UPDATE 9:50 Oana Hăineală îl întreabă ce impact are intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă asupra instanțelor de parche. „Nu am făcut o analiză. Voi aprofunda această chestiune”, a răspuns Nițu. Oana Hăineală i-a explicat că prin intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă are ca efect desființarea secțiilor de parchet maritime. Tiberiu Nițu a fost prins pe picior greșit. „Vom face o analiză impreună și vom găsi soluția cea mai bună”.

UPDATE 9:48 Tiberiu Nițu și-a încheiat prezentarea. Președintele CSM Oana Hăineală i-a adresat câteva întrebari. Nițu a fost rugat să precizeze dirența dintre noțiunile de eficacitate și eficiență. „Noțiunile nu sunt clar delimitate”, a răspuns Nițu

UPDATE 9:43 Procurorul Nițu susține că obiectiv prioritar este combatarea corupției. „Unul din obiectivele importante este corupția. Pe lângă asta. trebuie să acționăm mai mult pe zona spălării banilor, pe zona confiscării bunurilor rezultate din infracțiuni. Populația poate nu este obișnuită cu confiscarea bunurilor dar trebuie să o obișnuim”, a declarat Tiberiu Nițu

UPDATE 9:34 Tiberiu Nițu susține că. în calitate de procuror general. va propune un ghid de management pentru procurorii care conduc parchetele. „Este important să avem acest ghid pentru că sunt procurori tineri care azi făceau dosare și mâne conduc parchetul. Eu aplic în general un mod de conducere participativă”, spune Tiberiu Nițu

UPDATE 9:28 Candidatul pentru funcția de procuror general susține că există un plan de desființare a 30 de parchele locale mici. În opinia lui Nițu în locul parchetelor mici desființate ar putea fi înființate unități de poliție judiciară. „Unde se retrage parchetul vine poliția judiciară. În locul celor 2-3 procurori venim cu 20 de polițiști de judiciară care vor face acte de urmărire penală. Le scanează și le transmit procurorului”

UPDATE 9:23 Tiberiu Nițu susține că există un decalaj între numărul de dosare nesoluționate, care a crescut, și cele soluționate. „Legat de modul de repartizare a resurselor umane este volumul de muncă ce se refelectă în numarul de dosare ramase nesoluționate. Procentul de dosare soluționate a crescut cu 2%, numărul cauzelor ramase nesoluționate a crescut cu 7%. Trebuie să găsim soluțiile pentru ca acest decalaj să se reducă”, a declarat Tiberiu Nițu

UPDATE 9:17 Tiberiu Nițu își prezintă proiectul de management. Puteti consulta proiectul său de management aici. „Din ce am observat, sunt unele unități de parchet care nu funcționează așa cum ar trebui. Din analizele pe care le-am consultat rezultă că noi stăm bine cu numărul de procurori”.

Tiberiu Nițu, propus de Victor Ponta pentru funcția de procuror general, a participat și la procedura de selecție anterioară, demarată de Mona Pivniceru la finalul anului 2012. Nominalizarea lui Tiberiu Nițu a fost însă respinsă de secția de procurori a CSM, care, în evaluarea sa, a precizat că acesta nu este potrivit pentru a conduce Parchetul General.

„Din desfășurarea interviului, s-au sesizat în privința candidatului un autocontrol scăzut, o rezistență scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare și adaptare la interviu, precum și o spontaneitate redusă. Nu întrunește condițiile și exigențele necesare funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Just:iție, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar și din perspectiva structurii de personalitate”, se preciza în fișa de evaluarea lui Tiberiu Nițu publicată de CSM, prin care își motiva avizul negativ pentru acestă propunere.

Tiberiu Nițu a fost numit în septembrie 2011 inspector în cadrul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe zonele Muntenia-Oltenia-Dobroge. A deținut funcția de prim-adjunct al procurorului general al României între 27 iunie 2008-27 iunie 2011, anterior acestei perioade el fiind delegat pe această poziție timp de zece luni.

Procurorul Nițu și-a început cariera de magistrat în anul 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, exercitând ulterior următoarele funcții: februarie 1999 – februarie 2002 prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești; februarie 2002 – februarie 2005 prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești; martie 2005 – iulie 2006 procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; august 2006 – în prezent, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

În cazul lui Tiberiu Nițu nu este clar câte și ce fel de dosare a investigat în activitatea sa de procuror. Potrivit CV-ului, Nițu a efectuat activitate de urmărire penală doar timp de doi ani. Astfel între 2005 – 2006 a fost procuror DIICOT Prahova și perioada august 2006-2007 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. În rest, în CV spune că a avut funcții de coordonare sau a fost procuror de ședință.

În declarația de avere Nițu menționează că deține trei terenuri, trei imobile, două mașini și credite la bănci de aproape 200.000 euro. Nițu mai spune că soția sa este procuror la Ploiești.

Bogdan Licu, numărul 2 în Parchetul General, martor în dosarul Curentul și Motorul

Numărul 2 în Parchetul General a fost propus procurorul Bogdan Licu, care acum este membru al plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, numit de guvernul Ponta în decembrie 2012.
Licu a mai lucrat în 2005, în Guvernul Tăriceanu, pentru Departamentul de Luptă Anti-Fraudă. A intrat în magistratură în 1996 la Parchetul Judecătoriei Sector 3. Între 2003 și 2005 a fost procuror șef al Secției Supraveghere a Urmăririi Penale la Parchetul Tribunalului București. În 2005 a activat câteva luni la DLAF în cadrul guvernului Tăriceanu. În 2006 a intrat în CSM, unde a ocupat și poziția de vicepreședinte.

Numele procurorului Bogdan Licu este menționat în calitate de martor în dosarul „Curentul și motorul”. Acesta a dat o declarație în care evoca discuțiile purtate cu Marcel Sâmpetru și George Bălan, dar și cu Gelu Oltean de la DGIPI care îl priveau pe ofițerul de informații Mihai Vlad. Bogdan Licu a fost și consilierul Alinei Bica, membru revocat al CSM și fostă președintă a consiliului. Din rechizitoriul dosarului și din declarația dată de acesta în fața procurorilor nu reiese clar cât de apropiat era de grupul format din Mihai Vlad, George Bălan și Marcel Sâmpetru.

În declarația de avere Bogdan Licu susține că are patru terenuri, cinci imobile, două mașini. Procurorul mai spune că a împrumutat 325.000 euro de la o persoană fizică, Mircea Tudor. În declarația de avere mai menționează că soția sa lucrează la SRI ca pshiholog.

Tot la Parchetul General este propus ca adjunct Codruț Olaru actualul șef al DIICOT. Codruț Olaru conduce Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. În bilanțul de anul trecut, DIICOT arăta că a confiscat droguri în valoare de 15 milioane euro și că s-a remarcat în ultimul an prin destructurarea unor rețele de infractori. Unul dintre dosarele investigate de DIICOT este cel al fraudelor din sistemul bancar. În declarația de avere Olaru spune că deține două terenuri, două imobile, două mașini.