Augustin Lazăr. De la controverse, anchete și adversari, până la pensionarea în plină procedură de revocare. Trei ani în mandatul de Procuror General

Augustin Lazăr a fost numit procuror general al României pe 28 aprilie 2016 de actualul președinte al României, Klaus Iohannis, la propunerea ministrului tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, după avizul pozitiv al Consiliului Superior al Magistraturii.

Candidatul Augustin Lazăr la conducerea celei mai înalte instanțe penale din țară

„Proiectul managerial are propunerea de a reforma Ministerul Public și de a îl ridica la standarde europene, din punct de vedere al managementului și al mentațității. Proiectul e bazat pe o cunoaștere aprofundată a Ministerului Public, care vine nu doar din experiență ci și din activitatea de cercetător pe care am avut-o fiind și cadru didactic”, a spus magistratul în interviul pe care l-a susținut la CSM pentru șefia Ministerului Public din România.

Augustin Lazăr a suținut în fața procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii că intenționează înființarea unui serviciu de integritate, care va avea rolul verificării integrității magistraților procurori și că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui restructurat, susținând că ar trebui desființate parchetele mici, pentru ca procurorii să nu mai fie sub influența persoanelor puternice pe plan local.

Avea la acea vreme o vechime în profesie de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcții de conducere. Înainte de ajunge procuror general, Augustin Lazăr a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2013, unde a instrumentat dosarul repatrierii tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, făcut prin cooperare judiciară internațională. Lazăr nu era la prima sa experiență profesională în Parchetul Înaltei Curți, fiind, din septembrie 1998 până în februarie 2001, șef al Secției Anticorupție, Urmărire penală și Criminalistică, timp în care la conducerea României s-au perindat patru guverne conduse de: Radu Vasile, interimarul Alexandru Athanasiu, Mugur Isărescu și Adrian Năstase, între ultimii doi producându-se și schimbarea puterii politice.

Pensionarea și finalul mandatului, în plină procedură de revocare

Încheierea mandatului său din această săptămână la conducerea Parchetului General coincide cu pensionarea, pe care și-a cerut-o în plin scandal public legat de prezența sa, ca procuror, într-o comisie de eliberare a deținuților politic din închisoarea de la Aiud, înainte de 1989. El a fost acuzat public că a refuzat de două ori eliberarea deținutului politic Iulius Filip, închis la Aiud în anii 80.

La vremea respectivă, procurorul Lazăr era șeful comisiei de liberare condiționată a Penitenciarului Aiud. În apărarea sa, Lazăr a susținut că atribuțiile sale în comisia de liberări erau reduse, conform legii, doar la constatarea îndeplinirii fracției de pedeapsă, fără ca el să fi putut decide cu adevărat asupra eliberării sau nu a deținuților.

De asemenea, predarea la instanță a dosarului Revoluției din 1989, cu suspiciunea exprimată în spațiul public, că, de fapt, dosarul nu a fost finalizat și că au continuat audierile în dosar și după finalizarea rechizitoriului și trimiterea sa la instanță, reprezintă alte semn de întrebare care planează asupra finalului său de mandat.

Candidatura pentru un nou mandat

Aflat în plină procedură de revocare, Augustin Lazăr și-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Parchetului General, unde a fost intervievat în urmă cu două săptămâni de o comisie condusă chiar de ministrul care ceruse revocarea sa.

Tudorel Toader a anunțat apoi că niciunul dintre cei patru candidați nu a îndeplinit condițiile necesare pentru a conduce Ministerul Public, motiv pentru care procedura va fi reluată. Între timp, Comitetul Executiv al PSD a decis retragerea încrederii ministrului Tudorel Toader, așa că ministrul și-a dat demisia asupra căreia urmează să se pronunțe săptămâna aceasta președintele României.

Declanșarea procedurii de revocare

Revocarea lui Lazăr de la conducerea Ministerului Public și a Parchetului General, cea mai înaltă instanță penală din țară, a fost demarată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pe 24 octombrie 2018, unde a propus-o pe Adina Florea, actualul procuror-șef adjunct al Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ). Președintele Klaus Iohannis a refuzat, însă, revocarea lui Lazăr și numirea Adinei Florea la șefia Parchetului General.

Tudorel Toader a declarat, la acea vreme, că argumentele în favoarea revocării lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general sunt chiar mai puternice decât cele care au dus la cererea de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, în februarie 2018. Tudorel Toader spunea atunci că „concluzia este aceea a necesității de revenire la normalitate”, prin „cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, legale și în același timp o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituționale”. Activitatea lui Augustin Lazăr, spunea ministrul Justiției, „contravine obligațiilor legale”.

La rândul său, Lazăr i-a reproșat ministrului Tudorel Toader că solicitarea sa are un conținut strict politic și că ignoră legea. Cererea lui Toader a fost avizată negativ de procurorii din CSM și respinsă de președintele Iohannis. Procurorii din CSM i-au reproșat lui Toader că solicitarea ministrului nu respectă condițiile de legalitate și că i-a făcut o evaluare personală lui Lazăr, iar președintele a spus că el consideră cererea ministrului „o eroare”, motivându-și refuzul prin faptul că e mulțumit de activiatea lui Lazăr la Parchetul General, unde a spus că „face o treabă bună”.

Ulterior, Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba o cerere de suspendare a procedurii de revocare a sa din funcția de procuror general. Procesul a fost amânat până pe 23 aprilie.

Controversele asupra numirii în funcția de procuror general

Nici numirea lui Lazăr la șefia Parchetului General nu a fost lipsită de controverse, pusă în discuție tot la cererea sa de revocare, atunci când ministrul Justiției Tudorel Toader a susținut că președintele Iohannis l-a numit fără să aibă dosarul complet al candidatului Lazăr, căruia i-ar fi lipsit o evaluare, detaliu peste care șeful statului ar fi trecut în compensație pentru o rezoluție de clasare pe care Lazăr ar fi dat-o într-un dosar care-l viza pe președinte, pe când acesta din urmă era primar al Sibiului.

„Președintele Republicii nu a verificat legalitatea evaluării în propunerea numirii făcute. De ce ministrul justiției a transmis fără ca dosarul să fie complet, președintele a numit fără a exista verificarea legalității și nu credem faptul că are vreo legătură numirea cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care, și nu înțeleg de ce, apare o rezozluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la președintele României în funcție”, a spus Tudorel Toader.

Detaliul s-a dovedit ulterior a fi fost generat de o confuzie, pentru că altul era procurorul care semnase decizia de clasare, al cărui nume de familie coincidea cu cel al actualului procuror general și anume Cristian Aurel Lazăr, adjunct al secției de Urmărire penală și criminalistică din Parchetul General, care a clasat o speță care-l viza pe șeful statului pe 14 septembrie 2014.

Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la momentul clasării, a susținut că ministrul Justitiei exploatează o eroare de grefă survenită în martie 2016, cu ocazia selectării lucrărilor necesare pentru procedura de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Faptul că ministrul nu a putut duce la bun sfârșit revocarea lui Lazăr de la șefia Parchetului General i-a fost imputată acestuia de anumiți membri ai PSD care, prin vocea lui Eugen Nicolicea, i-au reproșat ministrului că „tărăgănează” revocarea lui Lazăr pe care „îl lasă să iasă la pensie”.

Prima evaluare. Ancheta OUG 13. Tandemul Lazăr-Kovesi

Prima evaluare a lui Augustin Lazăr a fost făcută în martie 2017, când a fost pusă în discuție chiar revocarea acestuia, în tandem cu procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție de la acea vremea, Laura Codruța Kovesi.

Contextul a fost dat de ancheta DNA asupra modului în care a fost elaborată OUG 13, unul dintre primele acte normative date de guvernul PSD-ALDE de la acea vreme, condus de Sorin Grindeanu, la nicio lună de la preluarea puterii în decembrie 2016. Sesizată de șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, președinte al ALDE, Curtea Constituțională a stabilit că Parchetul General și DNA și-au arogat o competență pe care nu o posedă, prin controlul asupra actului normativ.

Acesta a fost contextul în care ministrul Tudorel Toader a anunțat, pe 12 martie 2017, că va avea discuții separate cu procurorul general Augustin Lazăr și cu procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și că nu exclude ca aceștia să aibă „inițiativa unei proceduri lăturalnice individuale”, sugerând astfel posibilitatea ca aceștia să-și dea demisia, pentru modul în care „s-au poziționat la dispozițiile legale constituționale și chiar în dezbaterile din spațiul public într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire desebită, o așteptare deosebită, în 2017, când ne aflăm.”

Evaluarea, însă, nu s-a soldat cu efecte nici pentru procurorul general Augustin Lazăr, nici pentru procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. În ciuda evaluării negative a celor doi, Tudorel Toader a anunțat pe 29 martie 2017 că nu este oportună declanșarea mecanismului de revocare a lor și le-a recomandat să-și respecte competențele, anunțând totodată că va continua monitorizarea celor două instanțe penale și a activității lui Lazăr și Kovesi la conducerea lor.

În iunie 2017, Parchetul General a clasat dosarul deschis după adoptarea OUG 13. Dosarul fusese deschis de DNA la finele lunii februarie, iar cauza a fost apoi declinată la Parchetul General cu o parte din acuzații, clasând acuzația de folosire a influenței. În dosar fuseseră audiați ca martori ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, Grațiela Gavrilescu, la acea vreme ministrul pentru relația cu Parlamentul, secretarul general al guvernului de atunci, Mihai Busuioc, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției și Oana Hăineală, procuror și fost secretar de stat în Ministerul Justiției.

Decizia declinării cauzei a fost luată după ce judecătorii Curții Constituționale au decis că există un conflict juridic între Parchetul General și Guvern. Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) viza infracțiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual. Cauza viza posibile infracțiuni comise în legătură cu Ordonanța de Urgență 13, dată de Guvernul Grindeanu în seara zilei de 31 ianuarie, prin care erau modificate codurile penale, una dintre prevederi fiind impunerea unui prag de 200.000 lei pentru abuzul în serviciu. Ulterior, OUG 13 a fost abrogată ca urmare a protestelor din București și din țară, produse sub simbolul #rezist.

A doua evaluare. Protocoalele cu SRI

Pe fondul discuțiilor publice despre protocoalele încheiate de Parchetul General cu Serviciul Român de Informații, în august 2018, procurorul general Augustin Lazăr este supus încă unei proceduri de evaluare a activității, anunțată de ministrul Tudorel Toader pe 25 august 2018. Toader nu lasă niciun dubiu asupra motivului evaluării procurorului general și-i reproșează lui Augustin Lazăr, în plin anunț al evaluării, într-o postare pe Facebook, că a desecretizat un protocol abrogat încă din 2016 în ciuda faptului că-și exprimase disponibilitatea de a desecretiza protocolul din 2009.

Precizările lui Toader au venit după ce protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General și SRI a ajuns la opinia publică.

Discuția asupra protocoalelor a apărut odată cu publicarea, de către SRI, în aprilie 2018, a unui protocol, încheiat în 2009 între Serviciul Român de Informații și Parchetul General, în baza căruia SRI a acordat asistență procurorilor timp de 7 ani. Protocolul fusese semnat pe 4 februarie 2009 de Tiberiu Nițu – prim-adjunct al procurorului general, de Florian Coldea – prim-adjunct al directorului SRI și aprobat de Laura Codruța Kovesi – procuror general al României la acea dată și de George Marior – director al Serviciului Român de Informații la data încheierii protocolului.

Printre obiectivele cooperării se stabilea „constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2”.

Articolul 2 prevedea ca părțile, respectiv SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să coopereze, potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave.

Protocolul mai prevedea că SRI acordă, cu titlu gratuit, „asistență în domeniul protecției informațiilor clasificate deținute și utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date și informații cu acest caracter, colectarea, transportul și distribuirea în țară a corespondenței oficiale”.

Documentul consfințea, de asemenea, elaborarea și derularea de către părți, în domeniile complementare, de strategii, acțiuni și programe comune, dar și acordarea de către experții SRI a asistenței tehnice de specialitate procurorilor care fac urmărirea penală, pentru aplicarea prevederilor art. 91 și art.98 din Codul de procedură penal.

Replica lui Lazăr la reproșurile lui Toader nu s-a lăsat așteptată. El a spus că tema protocoalelor e una falsă și a susținut, despre colaborarea dintre Ministerul Public și SRI, că s-a făcut strict în temeiul legii și că protocolul era o simplă procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituții. Augustin Lazăr a mai evidențiat că protocolul clasificat are ca obiect doar identificarea, investigarea și documentarea faptelor de terorism și a celor care pun în pericol siguranța națională și că, de fapt, documentul nu și-a produs efectele, fiind denunțat pe 13 martie 2017 în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele. Acesta a mai declarat că protocoalele încheiate în anul 2016 nu au fost declarate nelegale de nicio instanță, „fiind prezentate în acest mod doar de o parte a mass-mediei”. Lazăr a spus că aducerea lor în discuție în spațiul public reprezintă, de fapt, un atac la adresa Ministerului Public, „într-o perioadă în care sunt în curs de soluționare dosare cu o miză esențială pentru societate, respectiv Dosarul Revoluției din decembrie 1989 și Dosarul evenimentelor violente din 10/11 august 2018.”

Adversari, dar împreună

Între a doua evaluare, din august 2018, și cererea de revocare a lui Augustin Lazăr de la conducerea Parchetului General, din octombrie 2018, între procurorul general și ministrul Justiției are loc un schimb de șarje, prin intermediul instituțiilor statului.

În septembrie 2018, Tudorel Toader cere Consiliului Superior al Magistraturii să prezinte o situație a dosarului de candidatură a lui Lazăr la șefia Parchetului General. Toader îi reproșează lui Lazăr că nu și-a făcut o autoevaluare în postura de procuror general și Consiliului că nu i-a făcut o evaluare în ultimii trei ani.

Replica lui Augustin Lazăr vine imediat, procurorul general răspunzându-i lui Toader că el de 36 de ani a fost evaluat foarte bine. Ministrul Tudorel Toader revine și spune, exact cu o zi înainte să expire termenul de 30 de zile acordat propriei evaluări, demarate pe 25 august împotriva lui Augustin Lazăr, că CSM i-a confirmat: Lazăr „nu a fost supus niciunei evaluări”.

Pe 15 octombrie anunță că rezultatul este „doar o chestiune de zile”, că îl va servi cu o cafea pe Augustin Lazăr și că va „concluziona” asupra propriului raport. „Înainte de a face raportul public, îl voi invita, îl voi servi cu o cafea și voi concluziona”, spunea Toader pe 15 octombrie 2018.

Pe 24 octombrie avea să anunțe declanșarea procedurii de revocare a lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general al României, în baza unui document de 63 de pagini și cinci capitole.

Pe 17 aprilie 2019, în aceeași zi în care Augustin Lazăr și-a trimis cererea de pensionare la CSM, cu o săptămână înainte să-i expire mandatul de procuror general al României, Comitetul Executiv al PSD a decis să-i retragă sprijinul politic lui Tudorel Toader, iar a doua zi, acesta își anunță demisia de la conducerea ministerului Justiției.