Autoritatea Electorală Permanentă explică cine face actualizarea listelor electorale. În 2011, PRIMARII au lăsat 33.000 de morți cu drept de vot
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) arată, în răspunsul dat Curții Constituționale, că responsabilitatea privind actualizarea listelor electorale permanente revine, conform legii, primarilor și serviciilor locale de evidență a persoanelor care se află în subordinea lor. Cum își face treaba primarul nu poate verifica însă concret nimeni, arată AEP, din cauza birocrației.
De altfel, citând un control făcut în 2011 la 39% dintre primăriile României, AEP arată că au fost găsite peste 33.000 de persoane decedate pe listele electorale, care erau păstrate necorespunzător de către primării.
AEP explică ce înseamnă actualizarea listelor electorale și cine are responsabilitatea să o facă. Astfel, primarii și serviciile de evidență a persoanelor din subordinea lor trebuie să opereze actualizarea prin eliminarea de pe listele electorale a persoanelor decedate (pe baza registrului de stare civilă), a celor care și-au pierdut dreptul de vot (prin sentințe judecătorești) sau a celor care și-au pierdut cetățenia română (lucru comunicat de Ministerul Justiției). De asemenea, primarii și serviciile lor trebuie să adauge pe liste persoanele care împlinesc 18 ani, până în ziua alegerilor inclusiv.
AEP are responsabilitatea de a controla această activitate a primăriilor, iar primăriile au obligația să facă această verificare și actualizare cu cel mult 5 zile după ce data alegerilor, respectiv referendumului, a fost stabilită.
AEP poate însă doar verifica listele aflate la primării, fără să le poată confrunta cu Registrul Național de Evidență a Persoanelor, care se află în subordinea Direcției Generale de Evidență a Persoanelor de la Ministerul de Interne. De asemenea, AEP poate da sancțiuni primarilor, dar nu poate să repare greșelile concrete din liste, pentru că această atribuție revine, conform legii, primarilor.
Un control al AEP făcut în 2011 arată că listele electorale din România sunt păstrate necorespunzător și că peste 33.000 de persoane decedate se aflau pe listele de votanți. AEP a verificat aproape 40% dintre primăriile din România, în 2011 (1.241 din 3.187) – 40 de primării de municipiu, 79 de primării de orașe, primăriile de sector din București și 1.116 primării de comune. Cele mai multe nereguli au fost constatate la comune.
Astfel, AEP a descoperit că 33.308 persoane decedate nu fuseseră radiate din listele electorale. Dintre acestea, 22.698 se găseau la primăriile de comune. Pe liste se aflau și 2.201 persoane care își pierduseră dreptul de a vota, prin decizii judecătorești.
În 72 de comune și un oraș, listele electorale erau păstrate necorespunzător. Listele nu fuseseră actualizate în 264 de primării, dintre acestea 241 fiind cele de la comune.
În 159 de cazuri, AEP a descoperit că nu exista nici măcar desemnată o persoană care să se ocupe de actualizarea listelor electorale, iar în alte 42 de cazuri aceste modificări erau făcute de persoane neautorizate.
AEP le explică judecătorilor CCR că soluția pentru eliminarea acestor inadvertențe este implementarea Registrului Electoral, proiect care a demarat deja, însă are nevoie de până la 4 ani pentru acest lucru și nu dispune de bani și de resurse umane pentru a face acest lucru.
Registrul Electoral ar urma să integreze toate datele provenite de la MAI, de la Institutul Național de Statistică, de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, de la instanțele judecătorești, de la primari, de la serviciile locale de evidență a persoanelor, de la Direcția de Pașapoarte, de la misiunile diplomatice și de la consulate.