Avem „Pașaport de export”? Oros, Google România: „Consumatorul este online. Trebuie să fii unde este consumatorul tău. Uneltele noastre gratuite îți arată unde este cerere”

Indicele economiei și societății digitale (DESI) arată că doar două procente din IMM-urile românești exportă în prezent, una dintre soluțiile de redresare a situației fiind și Market Finder, unealta pusă la dispoziția microîntreprinderilor de Google pentru a înțelege mai bine inclusiv piața intracomunitară, în care mediul online reprezintă un potențial de circa 180 de milioane de consumatori.

Potrivit precizărilor făcute pentru Gândul.info de Dan Oros, head of marketing Google, există un potențial semnificativ pentru IMM-urile din România în ceea ce privește comerțul peste graniță, inclusiv pentru cele din sectorul agroalimentar, în momentul în care acestea doresc să se extindă către piețe externe.

Pe lângă proiectul „Pașaport pentru export”, inițativă a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) prin intermediul căreia, potrivit spuselor economistului Claudiu Vrînceanu, se va lucra mult pe zona de pregătire și de identificare a nevoilor pentru internaționalizare ale IMM-urilor, Google va interveni cu instrumentele pe care le are la dispoziție pentru antreprenori.

„Instrumentul Market Finder are rolul de a te ajuta să exporți și de a găsi piețele unde este cerere pentru produsele tale. Asta se aplică indiferent de industrie. Practic, tu folosești instrumentele acestea gratuite care îți arată unde este cerere pentru produsele tale, indiferent dacă faci mere sau pantofi”, a afirmat oficialul Google.

El a adăugat că a avut discuții pe zona de promovare la export a produselor agroalimentare românești cu reprezentații Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), demersuri confirmate pentru Gândul.info de președintele organizației, Ștefan Pădure.

„Și cei din agricultură pot să vadă în ce țări sunt cerute produsele pe care doresc să le exporte. (…) Știu că, la un moment dat, era o asociație care reprezenta (n.r. – industria alimentului românesc) și care dorea să facă o inițiativă pe partea aceasta de extindere internațională. Știu că era interes acolo”, a mai adăugat Dan Oros.

Ștefan Pădure, președintele APAR, a confirmat că s-a încercat o colaborare cu Google, entitate care le-ar fi pus la dispoziție instrumentele de digitizare prin intermediul cărora membrii APAR puteau fi promovați la export.

Din păcate, a adăugat Pădure, pentru Google, produsul alimentar este unul de impuls, care „nu prea merge pe online”, motiv pentru care discuțiile s-au sistat temporar, bineînțeles și din cauza lipsei de timp.

„Ei (n.r. – Google) veneau cu instrumentele de digitizare prin care te poți face cunoscut, cum poți măsura eficiența și calitatea participării la evenimente internaționale de profil și cum poți merge cu online-ul. Eu veneam cu instrumentele efective care susțin aceste lucru – programul de internaționalizare, programul de promovare a exportului, programul european Regulamentul 1144, alte scheme naționale prin Măsura 3. Voiam să le prezint oamenilor, concret. La ei însă, produsul alimentar este un produs de impuls, nu prea merge pe online”, a conchis Pădure.

„Digitalizarea activităților de internaționalizare ale firmelor”

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc luni, 17 februarie 2020, la sediul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a fost prezentat și proiectul „Pașaport de export”.

Potrivit inițiatorilor, un plus major pe care îl aduce proiectul este reprezentat de colaborarea cu Google care, prin instrumentele puse la dispoziție, va contribui la digitalizarea activităților de internaționalizare ale firmelor.

Potrivit precizărilor făcute de Dan Oros, Google și CNIPMMR vom colabora împreună la cursuri, la programe educaționale pentru exportatori, precum și la dezvoltarea unui ghid pentru exportatori.

„Ajutăm companiile să aleagă țările potrivite unde să exporte, pe baza datelor, în funcție de căutările din țările respective, pentru produsele pe care ei le produc și în funcție de alți indicatori pe care îi putem pune la dispoziție. Ajutăm apoi cu procesul de export propriu-zis. Adică să înțeleagă partea de logistică, de plăți, partea legală, partea de angajare a anumitor colaboratori din țările respective. Noi punem la dispoziție studii de caz din toate aceste țări, pentru ca ei să înțeleagă acest proces de export. Nu în ultimul rând cu partea de marketing. Odată ce decizi să exporți, este important să înțelegi cum poți ajunge la clienți în țările respective”, a afirmat oficialul Google România.

Conform precizărilor sale, sectoarele care folosesc cel mai des Market Finder sunt retailul, companiile de producție și companiile de tehnologie.

„Pe această platformă se pot loga inclusiv cei care produc aplicații, pentru că și acestea când sunt lansate la nivel global, tot o formă de export sunt”, a adăugat el. „De ce este extrem de folositoare pentru retail (n.r. – unealta Market Finder)? Dacă ne gândim în România, avem o piață de aproximativ 20 de milioane de oameni, din care poate undeva la 10 milioane sunt online. Dacă ne uităm la statistici, peste 180 de milioane de europeni au cumpărat ceva dintr-o altă țară. Dintr-o dată îți extinzi piața, dacă te poți adresa de la 10 milioane, la 180 milioane de oameni”.

Nu în ultimul rând, Oros a mai precizat că prin Google Atelier Digital, gigantul a interacționat cu mai bine de 10.000 de IMM-uri mici. Astfel, entitatea a constatat o polarizare mare în ceea ce privește prezența online în piață.

„Cred că vedem o polarizare foarte mare. Avem câteva companii extrem de dezvoltate din punct de vedere tehnologic și de succes și apoi avem o masă mare de companii care încearcă și care au nevoie de educație. În ultimii trei ani, prin Google Atelier Digital, programul nostru educațional, am intrat în discuții față în față cu peste 10.000 de IMM-uri mici. Toate au nevoie de informațiile acestea de bază – ce înseamnă să vii pe hartă, să-ți faci un website, să înțelegi cum să citești Analytics-ul de pe site. Aceste tool-uri sunt gratuite și este important să ajungă aceste informații la companii, pentru că, până la urmă, consumatorul este online și tu vrei să fii unde este consumatorul tău”, a conchis Oros.

„Pașaport de export”

Ca urmare a implementării proiectului „Pașaport de export”, cel puțin 400 de angajați vor dobândi competențe suplimentare cu privire la activități de internaționalizare și export, iar cel puțin 40 de IMM-uri vor fi ajutate să introducă programe de învățare la locul de muncă pentru angajații proprii.

În cadrul proiectului va fi elaborat „Ghidului Exportatorului”, element care va crea premisele pentru creșterea competitivității prin inovare pe termen mediu și lung.

Ghidul va fi un instrument care va descrie parcursul optim de urmat de o întreprindere pe termen lung pentru maxim de competitivitate în activitățile de export și va permite celor 40 de întreprinderi care îl vor implementa să-și poata instrui personalul actual și viitor în vederea eficientizării la maximum a activităților de export.

Potrivit precizărilor economistului Claudiu Vrînceanu, foarte puține companii românești au manager de export. Multe dintre ele au această nevoie, astfel încât să-și instruiască specialiștii.

„Tocmai acesta este avantajul proiectului «Pașaport de export», că lucrează cu angajații, cu viitorii specialiști pe export”, a menționat Vrînceanu. „În perioada următoare vom lucra la realizarea «Ghidului de export» care va fi transpus în cursuri practice, cu firmele românești din cele patru regiuni. Cursurile vor avea o mică componentă teoretică și vor fi, mai degrabă, practice. Vom lucra mult pe zona aceasta de pregătire și de identificare a nevoilor pentru internaționalizare. Vom începe cu o componentă de export readyness, să vedem dacă firmele sunt și cum sunt pregătite să se internaționalizeze, către ce piețe să se internaționalizeze. Aici intervine foarte mult Google cu instrumentele pe care le au la dispoziție pentru antreprenori”.

Conform spuselor Oanei Mihaela Bara, manager de proiect „Pașaport de export”, proiectul a demarat la data de 1 februarie 2020.

„Vom începe de pe 5 martie o serie de evenimente la nivelul tuturor celor patru regiuni, evenimente în cadrul cărora vom prezenta proiectul și oportunitățile. Deja avem echipe de persoane, de colegi care vor lucra în regiuni pentru a selecta și recruta firmele care să fie implicate în proiect. Principiul pe baza căruia vom selecta firmele și persoanele, în primul rând primul venit, primul servit, dar trebuie să bifeze o serie de alte condiții, criterii”, a afirmat aceasta.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, a precizat la rândul său că susține activitatea de export în zonele în care ea nu este atât de intensă.

„Trebuie să ne ducem către regiuni mai puțin dezvoltate, cum este și cea Nord-Est, regiunea Nord-Vest, regiunea Sud-Muntenia, adică tot ce se întâmplă în jurul Bucureștiului, pornind de la Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova, Călărași sau regiunea de vest a țării”, a punctat șeful CNIPMMR.

Demersul este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Sursă foto: Gândul.info