Reamintim că în 10 decembrie 2013, parlamentarii au vrut să facă exact același lucru cu propriile lor demnități, adică au dorit să nu mai fie asimilați funcționarilor publici.
Camera Deputaților a votat pe 30 septembrie respingerea cererii de reexaminare formulată de președintele Traian Băsescu față de legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Ordonanța de urgență prevede modificarea legii nr 95/2006 după cum urmează:
La articolul I, după punctul 1211 se introduce un nou punct, punctul 1212 , cu următorul cuprins: „1212 . La articolul 375, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Având în vedere natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul său, medicul nu este funcționar public și nu poate fi asimilat acestuia.»”
Unii experți din sistemul judiciar susțin că această modificare are efect direct în aplicarea Codului Penal. Spre exemplu, infracțiunea de luare de mită este definită astfel în Codul Penal: Fapta funcționarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
Experții procurori și judecători consultați de gândul au explicat că prin scoaterea medicilor din categoria de funcționari publici are ca efect imposibilitatea cercetării lor pentru infracțiunea de luare de mită. Un alt efect este acela că în dosarele cu medici acuzați de luare de mită se vor da soluții de achitare pe motiv că practic infracțiunea de luare de mită pentru medici a dispărut.
Definiția funcționarului public în Codul Penal este următoarea: (1) „Funcționar” este persoana care exercită, permanent sau temporar, atribuții care îi permit să ia decizii, să participe la luarea deciziilor sau să influențeze luarea acestora în cadrul unei persoane juridice care desfășoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat.
(2) De asemenea, este considerat funcționar în sensul legii penale persoana care exercită o activitate pentru care a fost învestit de o autoritate publică și care este supusă controlului acesteia.
Experții consultați de gândul au explicat că procurorii ar putea recurge la un artificiu și să ignore legea 95/2006 și că considere medicii funcționari urmând definiția din Codul Penal. Penaliștii consultați susțin că definiția din Codul Penal a funcționarului public este autonomă. Astfel că oricum s-ar denumi o categorie de angajați ai statului atât timp cât vor primi bani din fondul public și cât timp vor presta un serviciu public se vor numi funcționari publici.
Un alt aspect semnalat de către sursele gândul a fost și acela că sunt deja instanțe care au dat sentințe de achitare pentru medici acuzați de luare de mită considerând că aceștia nu sunt funcționari publici. În aceste decizii judecătorii au analizat infracțiunea de luare de mită în raport cu definiția funcționarului din Codul Penal și au concluzionat că medicii nu se intră în această catgeorie și pe cale de consecință nu li se aploică nici infracțiunea de luare de mită.
În schimb, această modificare este interpretată unanim ca un mesaj al legislativului că nu au abandonat ideea de a scoate senatorii și deputații din categoria funcționarilor publici și din Codul Penal astfel încât să scape de infracțiunile de corupție.
Parcursul legii în Parlament
Mediafax a notat că președintele a promulgat această lege după ce, în luna iulie, a retrimis-o spre reexaminare Parlamentului.
Potrivit cererii de reexaminare, articolul criticat de șeful statului prevedea că, „având în vedere natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul său, medicul nu este funcționar public și nu poate fi asimilat acestuia”.
Președintele Băsescu a arătat, în cererea de reexaminare, că, prin această modificare, medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru „toate infracțiunile la care subiectul activ este un funcționar public, în sensul legii penale”.
„Prin această modificare, medicii nu mai pot fi asimilați în categoria funcționarilor publici în sensul legii penale care consideră funcționar public «orice persoană care exercită un serviciu de interes public prin care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public»”, preciza șeful statului în cererea de reexaminare.
Reîntoarsă în Parlament, senatorii au respins, în 21 septembrie, cererea de reexaminare prin care președintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului să se revină asupra acestei decizii, argumentând că profesia de medic este „liberală prin excelență”.
„Peste tot în Uniunea Europeană profesia medicală este legiferată ca fiind liberală. Medicul nu este funcționar public, iar echivalarea dintre ele împiedică o relație autentică cu pacientul. Independența profesională este, potrivit studiilor, cea mai importantă pentru medici. Toate studiile sociologice pun pe primul loc plecarea din cauza faptului că sunt echivalați cu funcționari publici”, au stabilit senatorii din Comisia de săntate, în raportul înaintat plenului.
Cum au vrut să se scoată parlamentarii din Codul Penal
O propunere similară a fost trecut prin Parlament pe 10 decembrie 2013, când plenul Camerei Deputaților a votat un amendament la Codul Penal prin care deputații sunt excluși din definiția funcționarului public. Acest amendament oferea practic parlamentarilor o imunitate substanțială în fața anchetelor DNA. Mai precis, senatorii și deputații nu vor mai putea fi cercetați de DNA.
Deputații Marko Attila – UDMR, Laszlo Borbely – UDMR, Marian Ghivechiu – PSD, Miron Mitrea – PSD, Sebastian Ghiță – PSD, Thuma Hubert Petru Ștefan – PNL , Verginel Gireadă – PNL, Gheorghe Costin – PSD au dosare penale și au votat pentru amendamentul care le oferă o imunitate sporită și în unele cazuri ar putea să îi scape de dosarele judecate de instanțe.
CSM a susțnut că, prin scoaterea președintelui și a parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, prin proiectul de lege adoptat marți, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ. Cu alte cuvinte, pentru infracțiuni precum abuzul în serviciu, dare și luare de mită, trafic de influență etc, parlamentarii nu vor mai putea fi cercetați de DNA, instituția care este abilitată să cerceteze astfel de infracțiuni.
În final, în ianuarie 2014, Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională.