Avertismentul INS: Populația României a ajuns la un nivel îngrijorător. Cifrele alarmante

INS a lansat, joi, Anuarul Demografic al României, document care conține o serie de date statistice cu privire la numărul și structura demografică a populației, precum și la mișcarea ei naturală (nașteri, decese, căsătorii, divorțuri) și migratorie.

Președintele INS, Tudore Andrei, a precizat că cea mai redusă populație a țării a fost înregistrată în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori.

Acesta a mai arătat că populația rezidentă a României a scăzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014.

„România are o demografie întârziată față de țările din occident (…) În 2014, populația rezidentă a țării era sub 20 de milioane și se afla cam la același nivel cu cea a anului 1966”, a spus președintele INS.

În urma analizării datelor statistice s-a constatat că începând cu anul 1985 populația României a devenit preponderent urbană.

În ceea ce privește cauzele reducerii populației, Tudorel Andrei a menționat că printre acestea se numără mortalitatea ridicată, rata scăzută a fertilității după 1989, dar și migrația externă.

„În perioada 1990-2014, reducerea populației rezidente s-a făcut prin migrație externă”, a mai spus președintele INS.

În documentul lansat joi de către Institutul Național de Statistică se mai arată că evoluția structurii populației pe grupe mari de vârstă arată amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populației.

Astfel, dacă în 1970 grupa de vârstă 65 de ani și peste reprezenta 8,6% din totalul populației, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstă mai mică de 15 ani, care în 1970 depășea un sfert din totalul populației (25,9%), a scăzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014.

Anuarul demografic al României mai arată de densitatea cea mai mare a populației se regăsește în județele care conțin polii de creștere economică, respectiv Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și București, aceștia reprezentând puncte de atacție pentru forța de muncă.