Medicul primar dermatolog Mihaela Leventer explică pentru cititorii Gândul.ro cum se poate preveni și trata cancerul de piele în pandemie, unde ar trebui sa se îndrepte pacienții cu boli dermatologice pentru a fi în siguranță, precum și cât de eficientă este telemedicina, această tendință tot mai des adoptată. Cât privește agresivitatea virusului, medicul precizează că ,,pandemia s-a întins ca un foc’’.
Gândul.ro: Cum vedeţi dumneavoastră, ca medic primar dermatolog, noul coronavirus?
Mihaela Leventer: Pandemia a luat prin surprindere omenirea. De la primul caz înregistrat în Wuhan, China, în ianuarie și primul caz raportat în România, s-au scurs doar 2 luni și jumătate. Restricționarea călătoriilor, închiderea frontierelor, oprirea activităților, închiderea în casă a oamenilor la nivel mondial a fost un eveniment fără precedent.
Chiar dacă nu sunt medic infecționist sau epidemiolog, ci sunt doar dermatolog, sunt obișnuită să lucrez cu afecțiuni de cauză virală, microbiană, fungică sau parazitară. Știam că multe afecțiuni virale se manifestă și cu semne cutanate. Gândiți-vă la varicelă, rujeolă, rubeolă, dintre cele cu transmitere aeriană prin picături de salivă de la o persoană infectată. Dar acestea sunt cunoscute de zeci de ani și au tratamente spre deosebire de COVID-19, la care nu cunoșteam exact maniera de transmitere (contact persoană la persoană, doar aerian sau prin atingerea unor obiecte infestate, prin alimente congelate și alte ipoteze încă necunoscute).
În aprilie, au fost raportate și primele semne cutanate la pacienții cu COVID-19, semne care sugerau o vasculită. Cert este că pandemia s-a întins ca un foc, cuprinzând omenirea, fără să țină cont de distanțe, anotimp, vârstă.
Necunoscutele privind boala au fost și sunt încă mari: ce o face atât de infecțioasă, de ce unii pacienți fac forme ușoare sau chiar nu au semne de îmbolnăvire și alții mor, de ce la început a afectat doar vârstele înaintate și acum prinde și vârste tinere, care sunt semnele de boală cele mai caracteristice (la început au fost cele asemănătoare gripei cu febră și fenomene respiratorii, acum se înregistrează semne de debut și cele digestive), ce analize trebuie făcute pentru un diagnostic sigur, ce tratamente sunt mai utile?
La toate acestea m-am întrebat cât de pregătit este sistemul de sănătate românesc să răspundă. Avem sau nu în stoc medicamentele de care se discută, avem sau nu cantitatea necesară de măști, halate de protecție și mănuși pentru personalul sanitar?
Chiar dacă nu sunt în front-line în lupta anti-COVID-19, fac parte din sistemul medical și mă simt obligată să aplic cu strictețe recomandările oficiale. Trebuie să știți că măsurile luate nu au fost o invenție românescă menită să ne restricționeze, ci au fost măsuri luate la nivel mondial. Ca om, medic și antreprenor de medicină privată, privesc cu îngrijorare evoluția pandemiei și sezonul care se apropie. Privesc în viitor și știu că, fără o metodă mai sigură și ușoară de diagnostic, fără un vaccin care să facă prevenție și fără știința unor medicamente care să asigure supraviețuirea în caz de boală, viitorul este sumbru. Am încredere, însă, în știința mondială și sper într-un progres rapid.
Gândul.ro: Care sunt simptomele dermatologice ale acestui virus?
Dr. Mihaela Leventer: În 3 martie 2020, un medic italian atrage atenția că este posibil ca pacienții cu COVID-19 să prezinte, inițial, erupție cutanată la debutul bolii, fără alte semne. Observația a fost făcută referindu-se la un caz de îmbolnăvire din Bankok.
De altfel, medicii cunosc prezența erupțiilor cutanate și în alte viroze cu transmitere respiratorie. Gândiți-vă la varicelă, de exemplu. Erupțiile, asemănătoare urticariei, au fost, însă, asimptomatice sau ușor pruriginoase. În plus, nu s-a observat o corelație cu gravitatea bolii; au fost observate pete roz-roșii, palide, dense, localizate pe trunchi și membre.
Randy Jacobs, de la Universitatea Colorado din Riverside, aduce în discuție, pentru prima dată, problema vasculitei prin microtromboze, așa cum este deja recunoscut.
O altă observație interesantă a fost cea a “ degetelor de Covid”, adică apariția unor peteșii asemănătoare cu cele de degerătură sau chiar apariția unui aspect inflamator al tuturor degetelor. S-a stabilit că apariția acestuia în lipsa durerii, sau a unei erupții noi de tip livedo reticularis, trebuie să ducă la testare pentru SARS-CoV-2. Este importantă recunoașterea acestor semne în dinamica pandemiei, iar testarea va confirma dacă este vorba de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2, o reacție postmedicamentoasă sau chiar o îmbolnăvire banală.
Gândul.ro: Cum se poate preveni și trata cancerul de piele în pandemie?
Dr. Mihaela Leventer: Odată cu perioada de urgență, au fost întrerupte programele de screening și prevenție la nivel mondial. A fost restricționat accesul pacienților cu alte îmbolnăviri, cu excepția celor acute grave la servicii spitalicești. Cancerul de piele nu a fost o excepție, a trebuit să așteptăm ridicarea stării de urgență pentru a relua tratamentele.
În săptămâna dinaintea opririi activității, aveam o listă de așteptare de 31 de cazuri de cancere de piele deja biopsiate, care trebuiau rezolvate, dar le-am amânat. Le-am acceptat doar pe cele cu risc vital înalt, cum au fost carcinomul spinocelular, tumora Merkel și melanomul în stadiu avansat. După reluarea activității, am sunat toți pacienții și am avut surpriza ca unii să considere că, făcând o biopsie pentru diagnostic, și-au rezolvat problema. Alții consideră că, fiind în vârstă, nu merită să mai facă operația, alții au avut ca prioritate concediul și mulți se tem, încă, să intre într-un serviciu medical. Este mai ușor să tratezi și ai șanse de vindecare doar dacă tumora este surprinsă la început. Chiar și cei cu vârsta înaintată trebuie să se tratateze cât sunt încă active, pentru că boala avansează, altfel simptomele devin din ce în ce mai greu de suportat și devin o povară pentru pacient și pentru familia acestuia.
Prevenția în perioada pandemiei se face prin observarea semnelor de alarmă pe care pielea, ca orice organ, le manifestă. În această situație, un consult online pe platforma de teledermatologie a clinicii poate stabili dacă este necesar sau nu consultul față în față. Dacă da, se va face o biopsie pentru un diagnostic de siguranță și apoi tratamentul recomandat pentru fiecare tip de tumoră, în condiții de siguranță epidemiologică. Cancerul de piele, ca și alte cancere, nu așteaptă oprirea pandemiei, el evoluează și amânarea deciziei de tratament face procedura chirurgicală și mai dificilă. Sănătatea poate fi redobândită cu un tratament făcut la timp, respectând regulile de siguranță cerute de autorități.
Gândul.ro: Unde ar trebui sa se îndrepte pacienții cu boli dermatologice pentru a fi în siguranță?
Dr. Mihaela Leventer: Spitalele de dermatologie au devenit, în multe locuri, spitale de suport COVID-19 și, prin urmare, nu mai primesc pacienții obișnuiți. Pacienții cronici, deja diagnosticați, pot accesa serviciile online ale clinicilor pentru ajustarea tratamentului, pentru rețete noi și pentru sfaturi. Problema este a celor care nu știu să folosescă un computer sau nu au acces la el. Mai au o problemă cei cu afecțiuni noi care trebuie diagnosticate și apoi tratate.
Din punctul de vedere al sistemului privat de sănătate, acum avem dreptul să acordăm asistență medicală de ambulator acestor pacienți. Clinicile care sunt în contract cu Casa de Asigurări acordă gratuit consultații pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie și pe baza unei programări, ca să se evite aglomerația. Clinicile care nu au acest contract oferă consultatii și tratamente contra-cost, dar ca să-ți deschidă cineva ușa, trebuie să fii foarte bun în ceea ce faci!
Gândul.ro: Epidemia nu a afectat doar bolnavii de COVID-19, ci și pacienții cronici. Care este motivul pentru care aceștia nu mai au acces la tratamente, în urma reorganizării sistemului medical, în contextul pandemiei?
Dr. Mihaela Leventer: Accesul pacienților cronici la servicii medicale, în perioada de urgență, a fost restricționat peste tot în lume, nu doar în România. Tratamente în curs sau programate au fost amânate și reprogramate. Monitorizările de evoluție s-au făcut online sau telefonic. Este o modificare benefică, ce duce la economii în sistemul de sănătate. Acum, această situație a fost remediată, s-au deschis ambulatoriile.
Din fericire pentru dermatologi, spitalizarea nu este necesară decât în foarte puține situații. Atât analizele, cât și biopsia se fac fără să fie necesară spitalizarea. Odată cu obținerea rezultatelor, se poate lua o decizie de tratament și acesta poate începe. Perioada de pandemie a arătat realitatea: de cele mai multe ori, nu este necesar să reții pacientul în spital pentru o afecțiune cronică, este necesar să îmbunătățești rapiditatea cu care se obțin rezultatele analizelor și să prescrii un tratament corect. Este necesar să dai mai multă valoare actului medical, adică o plată mai bună a punctelor în sistemul de stat, astfel încât să se evite umflarea diagnosticelor și internările fictive. Se pot face economii majore dacă se întărește sistemul de ambulator, sistemul spitalicesc rămânând cazurilor acute și grave.
Gândul.ro: Cât de eficientă credeți că este telemedicina, această tendință tot mai des adoptată?
Dr. Mihaela Leventer: Dermatologia este o specialitate vizuală, noi am inventat telemedicina chiar înainte ca ea să fie recunoscută, atunci când pacienții noștri, aflați în imposibilitatea de a ne vizita, ne-au cerut un sfat urgent pe WhatsApp. Cei mai mulți dintre pacienți folosesc un telefon mobil cu care își fac poze, au un computer și își pot scana documente medicale. Cu toate aceste instrumente moderne de comunicare, se pot înscrie la o consultație virtuală, stând față în față cu medicul, prin intermediul ecranului.
Multe boli de piele au aspecte foarte caracteristice, precum acneea, dermatita seboreică, alopecia, psoriazisul, zona zoster. Ele ar putea beneficia de recomandări online dacă autoritățile ar accepta acordarea unei rețete în aceste condiții. Alte probleme, cum ar fi supravegherea alunițelor, diagnosticul cancerului de piele, boli autoimune, boli rare, necesită vizita în persoană. Aici, telemedicina nu poate face decât triaj privind urgența.
De altfel, în ciuda schimbării majore care se prefigurează privind consultațiile în viitor, vor fi totuși afecțiuni care vor necesita vizita la doctor. Discuția privind rolul telemedicinii și cum ar trebui ea făcută și rambursată este mare și în țările vestice și în SUA. Este o dezvoltare care va accelera mult în viitor.
Gândul.ro: De ce credeți că virusul a creat o panică atât de mare în rândul oamenilor?
Dr. Mihaela Leventer: Panica a fost legitimă pentru că ne aflam în fața unei boli complet necunoscute ca simptome, evoluție, contagiozitate, mijloace de diagnostic și de tratament. Semnele de boală au fost descoperite pas cu pas, maniera de diagnosticare există, dar se va perfecționa cu teste noi, mai rapide, iar prevenția îmbolnăvirii va surveni când vom avea vaccin eficient și o populație care să înțeleagă valoarea vaccinării. În plus, așteptăm să se definească protocoale de tratament mai sigure decât cele încercate până în prezent.
Gândul.ro: Vă așteptați ca numărul de cazuri să crească sau să scadă?
Dr. Mihaela Leventer: Mă aștept să ne confruntăm cu un număr de cazuri în creștere până în februarie anul viitor, apoi, la o stabilizare a pandemiei. Cred că numărul de îmbolnăviri cu manifestări respiratorii va fi mai mare, pentru că se vor asocia și virozele respiratorii curente și gripa. Diferența dintre îmbolnăviri asemănătoare clinic o vor face testele specifice.