Avocat: Hayssam i-a spus procurorului DIICOT că vor avea timp 20 de ani să discute

Unul dintre avocații din oficiu ai lui Omar Hayssam a declarat vineri, la ieșirea din sediul DIICOT, că acestuia i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile din noul dosar și că sirianul i-ar fi spus anchetatorului că va colabora și că au timp 20 de ani să discute.

Avocatul Maria Slăvuică a mai arătat că Omar Hayssam nu a dat nicio declarație scrisă, a semnat documentul de luare la cunoștință a acuzațiilor și s-a arătat deschis în colaborarea sa cu organele de anchetă.

Anchetatorii i-au adus acestuia la cunoștință că este urmărit penal pentru spălare de bani, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, a precizat ea.

EXTERNE Schengen 2025, ora 00.00. Miniștrii de Interne român și bulgar vor DESFIINȚA simbolic bariera de pe Podul Prieteniei

18:50

POLITICĂ Economistul Cristian SOCOL explică măsurile impuse de guvern/ „În astfel de momente, dacă îți tremură genunchii, mai bine pleci”

18:37

Potrivit avocatului, Hayssam i-ar fi spus procurorului că perioada de 20 de ani în care va executa pedepsele primite acum reprezintă un timp suficient pentru a discuta cu organele de anchetă.

Pe de altă parte, Slăvuică a arătat că noul dosar reprezintă un cumul de mai multe dosare, toate de natură economică.

Totodată, avocatul a precizat că anchetatorii, încă de la bun început, i-au pus în vedere lui Hayssam că nu vor discuta cu el despre dosarul de armament sau cel privind fuga din România și că, până la acest moment, sirianul nu ar fi făcut vreo referire la acestea.

Maria Slăvuică a mai spus că Omar Hayssam a primit o pereche de ochelari, așa cum solicitase miercuri în instanță, și a cerut să poată lua legătura cu soția fratelui său, Carmen Omar, care este avocat.

Potrivit avocatului, procurorii au stabilit ca Hayssam să fie adus din nou la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în 20 august, însă, dacă acesta se hotărăște să dea o declarație înainte de această dată, el poate fi adus în fața anchetatorilor oricând dorește.

„Este cooperant, este deschis să-și îmbunătățească situația actuală”, a mai arătat apărătorul din oficiu al lui Hayssam.

Avocatul a mai spus că, potrivit susținerilor lui Hayssam, acesta ar fi încercat, în perioada în care a fost în arest pe teritoriul Siriei, demersuri pentru întoarcerea în România, însă fără succes.

Omar Hayssam a fost audiat vineri, timp de aproximativ o oră, la DIICOT, într-un nou dosar, sirianul fiind urcat ulterior în dubă, sub escorta trupelor speciale, pentru a fi dus înapoi în detenție, la Penitenciarul Rahova.

El a fost arestat preventiv, vineri, în dosarul de înșelăciune și delapidare, printr-o decizie a Tribunalului București prin care a fost admisă propunerea în acest sens formulată de procurorii DIICOT.

Alături de Hayssam, în dosarul de înșelăciune și delapidare a fost arestat preventiv, tot vineri, fratele acestuia, Mohamad Omar.

Hotărârea Tribunalului București poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București.

Omar Hayssam se află, din 23 iulie, în custodia Penitenciarului București Rahova, după ce a fost adus în România pentru a-și executa pedepsele din condamnările definitive de până acum, în timp ce fratele lui a fost arestat preventiv în lipsă.

Hayssam a declarat vineri, la judecarea propunerii de arestare preventivă, că dosarele sale sunt rezultatul faptului că s-a luat „de bun” că el este terorist și că apoi toată lumea a ținut cont de asta, fără să vadă și binele făcut de el – „5.000 de locuri de muncă”.

Sirianul a refuzat să dea o declarație în fața judecătorului care a dezbătut propunerea de arestare preventivă făcută pe numele său de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în dosarul de înșelăciune și delapidare.

Totuși, el a arătat, fără să se consemneze la dosar, că nu a refuzat să primească rechizitoriul prin care a fost deferit justiției în acest caz, ci doar a vrut ca acesta să-i parvină în prezența unui avocat ales.

Hayssam a mai spus că în cursul zilei de joi a primit vizita unor membri ai familiei sale, dar că tot nu s-a reușit găsirea unui „avocat specializat”.

Sirianul a explicat că, în opinia sa, pentru aflarea adevărului „trebuie muncit, trebuie reluată această cercetare” și trebuie văzut în ce condiții au fost luate declarațiile martorilor din dosar.

„Trebuie văzut în ce condiții au fost luate declarațiile. Declarațiile au fost luate sub presiunea faptului că Omar Hayssam este terorist. Eu nu am nicio participațiune în acest dosar. Trebuie confruntate persoanele ce au dat declarații. Grupul infracțional nu a fost condus de mine”, a declarat el, în fața instanței.

Omar Hayssam a mai arătat că anchetatorii i-ar fi pus în spate firme-fantomă, care ar fi avut legătură cu el pentru simplu fapt că a fost declarat teroristul numărul 1 al României. „Unde s-a găsit o firmă-fantomă, hai s-o punem la teroristul ăsta. Dar să se vadă dacă am contractat eu vreun credit”, a declarat Hayssam.

Sirianul a mai spus că în anii de ședere în România s-a comportant ca orice cetățean normal, a fost om de afaceri prosper și nu înțelege cum se face că, peste noapte, a devenit terorist și cel mai mare infractor al țării. „Până acum, în toate dosarele, am fost cercetat pentru că așa au spus X și Y, s-a luat de bun tot ce s-a spus rău despre mine până acum. De ce nu ne uităm și la cele cinci mii de locuri de muncă existente cât am fost eu și la cele cinci mii de familii care au trăit bine. Mă doare sufletul că se spune de mine «teroristul»”, a mai spus Hayssam.

Procurorul DIICOT prezent vineri la Tribunalul București, pentru judecarea propunerii de arestare a lui Omar Hayssam în dosarul de înșelăciune și delapidare, a arătat în fața instanței că sirianul a fost șeful grupului infracțional și că se impune măsura preventivă în cazul acestuia.

Judecarea propunerii de arestare preventivă a avut termen și miercuri, când Hayssam a apărut pentru prima oară în fața instanței după ce a fost adus în țară. El a arătat că solicită atât justiției române, cât și autorităților internaționale, să-i fie redeschise toate dosarele, pentru „aflarea tuturor adevărurilor”. Tot atunci, Omar Hayssam a cerut timp să-și angajeze un avocat, în locul celui din oficiu, iar Tribunalul București i-a acordat două zile pentru asta.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, și doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă și Doina Farladanschi, fiind acuzați de înșelăciune și delapidare.

Mai multe imobile, terenuri și instalații industriale, precum și peste un milion de euro sunt puse sub sechestru de către procurorii DIICOT, în acest dosar.

Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani și, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnaliști, înșelăciune în cazul „Volvo” și fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

El este judecat și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de frații acestuia, Mukhles și Mahmoud, și de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.

În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, acuzați că i-ar fi înlesnit fuga din țară, au fost achitați.

Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.

Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

Hayssam este vizat și într-un dosar de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

Omar Hayssam a fost predat Poliției Române în dimineața zilei de 19 iulie, anunța purtătorul de cuvânt al șefului statului, Bogdan Oprea.

În 23 iulie, Poliția Română arăta că Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de reținere și arest preventiv al IGPR, în care a stat de la aducerea lui în țară, într-o unitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

Reprezentanții ANP au precizat ulterior că Omar Hayssam se află din 23 iulie în custodia Penitenciarului București Rahova și este cazat într-o cameră cu „profil de carantinare-observare”.

În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.

(Serviciul Foto al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)

Catalin Lupasteanu, [email protected]