Majoritatea absolvenților care nu susțin Bacalaureatul în această perioadă provin de la liceele tehnologice, spun profesorii și inspectorii contactați de gândul. Maria Damian,19 ani, este una dintre absolventele de clasa a XII-a de la Liceul Tehnologic „Sfântul Dimitrie” din Teregova, județul Caraș Severin, care a decis să nu se înscrie la sesiunea din vară a examenului maturitate. Imediat după ce a terminat cursurile s-a angajat ca paznic la o firmă de cablaj. „Am preferat să amân, poate susțin examen la toamnă. N-o să renunț la ideea de a da Bacalaureatul. Dar acum nu puteam să și lucrez, să dau și examenul. Dacă nu mă angajam acum nu mai prindeam vreun loc de muncă. Și aveam nevoie de bani”, a spus Maria. Fata s-a gândit la posibilitatea să susțină examenul în timp ce muncește, dar nu știa dacă obținea zile libere. „În plus, m-am pregătit, dar nu cred că suficient”, a mai spus eleva.
O altă elevă de la Liceul Tehnologic „Sfântul Dimitrie” din Teregova, Simona Grozăvescu, 19 ani, a fost nevoită să se angajeze din cauza unor probleme de familie. „Am ceva probleme personale în familie, tata nu se simte bine și nu mai muncește, așa că îi ajut eu”, spune Simona, care n-a renunțat la examen. „Mă gândesc să susțin examenul, dar nu anul ăsta. Acum lucrez opt ore pe zi la cablaje auto și nu cred că am timp să mă pregătesc”, a mai spus eleva.
Directoarea liceului din Teregova, Maria Damian, spune că situația celor două eleve nu este singulară. „Din cei 31 de absolvenți s-au înscris numai 10 elevi, cei care au vrut. Mulți dintre ceilalți s-au angajat la Caransebeș, este o firmă acolo care oferă locuri de muncă”, a spus Maria Damian.
La Liceul Tehnologic din Bocșa, situația este similară. Directorul spune că toți profesorii au dus o campanie puternică de convingere a elevilor să se înscrie la examen, dar nu au avut mare succes. „Sunt foarte mulți plecați în străinătate. Știți au fost recrutările de curând și au plecat la cules de căpșuni, la cules de sparanghel”, a spus Nicolae Șerban.
„N-am putut să forțăm nota, este o problemă personală”
Pe de altă parte, Nicolae Grindeanu, inspectorul școlar la Caraș Severin, coordonatorul examenului de BAC 2014, spune că cei mai mulți dintre elevii care nu s-au înscris nu s-au pregătit de fapt suficient.
„N-am putut să forțăm nota, este o problemă personală. Elevii care nu s-au înscris sunt în general de la filiera tehnologică, ei au un certificat de calificare de gradul trei cu care se pot angaja fără diplomă de BAC”, a spus Nicolae Grindeanu. Acesta spune că din cauza că nu se înscriu toți elevii la examen imaginea promovării nu este una corectă. „De exemplu, anul trecut la Colegiul Tehnic Cărășan din toți absolvenții s-au înscris 4 și a luat numai unul. Elevii sunt sfătuiți să nu se înscrie pentru a nu avea consecințe unitatea școlară. Sunt câteva licee abonate la promovabilitate zero”, mai adaugă inspectorul.
Situația de la județul Caraș Severin se regăsește în multe alte județe. Potrivit datelor oficiale de la Ministerul Educației, cei mai mulți elevi care au ales să nu dea examenul sunt din București, unde s-au înscris 12.281 de absolvenți din cei 17.050 de absolvenți de clasa a XII-a.
În județul Argeș – din cei 6024 de elevi de clasa a XII-a s-au înscris 4.249 de absolvenți, ceea ce înseamnă că 1.775 lipsesc. În Prahova, din cei 6. 453 de elevi de clasa a XII-a s-au înscris 4.639, 1814 de elevi nu s-au prezentat la examen. În Suceava, dintre cei 6. 350 de elevi de clasa a XII-a s-au înscris la Bac numai 5.280 de elevi.
Situația pe județe a elevilor înscriși la Bac 2014
Inspector școlar: „Elevii sunt mult mai detașați”
Oficialii din educație încearcă să explice lipsa elevilor de la examen prin dezinteresul acestora. Theodora Șotcan, inspector de la Bacău, spune că de fapt elevii nu sunt interesați de studiile de Bac. „Ei sunt mai detașați. Pur și simplu nu-și doresc să continue studiile după terminarea liceului. O parte dintre ei au rămas corijenți. Avem însă și licee unde s-au înscris toți, cum sunt colegiile mari: Colegiul Național „George Apostu” sau Colegiul Național Ferdinand. Dar sunt și colegii unde s-au înscris numai o treime dintre elevi: Colegiul „Grigore Antipa” Bacău, Colegiul Tehnic „Dumitru Mangioran” sau Colegiul Tehnic „Grigore Cobălențiu” Moinești”, arată Theodora Șotcan.
Reprezentanții oamenilor de afaceri: „Trebuie să-i mobilizăm pe tinerii care nu intră în examen”
A devenit o practica în ultimii ani ca mulți dintre absolvenții de liceu să nu se înscrie la examenul de Bacalaureat. De exemplu, în 2013 din cei 187.898 de absolvenți de clasa a XII-a s-au înscris la examen numai 147.830. Pe lângă neînscrierea la examen, numărul de elevi scade de la an la an din cauza declinului demografic. Puțini elevi sunt și în promoția care începe clasa a XII-a în anul școlar viitor – aproximativ 198.000. De asemenea, peste doi ani România va avea cel mai scăzut număr de elevi care termină liceul – aproximativ 167.000 de elevi.
Secretarul General al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, spune că scăderea numărului de elevi nu bucură pe nimeni. „Ideea este că avem o scădere numerică absolut îngrijorătoare, structurală. Însă, ceea ce poate fi pozitiv este că numărul de elevi care urmează cursurile la școlile profesionale. Este clar că această combinație între o bursă și posibilitatea unui loc de muncă atractiv este una fericită”, spune Cristian Pârvan. O soluție pentru ca piața muncii să nu aibă de suferit din cauza numărului scăzut de absolveți care nu susțin Bacalaureatul este inițierea de programe pentru ei. „Ar trebui să preluăm din practic altor țări și să încercăm să mai mobilizăm din această forță de muncă care nu intră în examen, care practic nu e nicăieri. Până la urmă, fiecare firmă, dacă îi dai și un pic de stimul, mai creează locuri de muncă. Cei care nu au terminat școala, adică nu au susținut bacalaureatul, nu trebuie înlăturați”, a mai spus Cristian Pârvan.
Ecaterina Andronescu: „La școlile cu rezultate slabe veți găsi părinți dezinteresați”
Sociologii spun că scăderea numărului celor care intră pe piața muncii are consecințe în sistemul de asigurări sociale. „Era normal să fie mai mulți copii în urmă cu 4-5 ani, când încă ieșeau din învățământ generațiile ’87/’88. În 1990 numărul de copii a scăzut foarte mult”, afirmă sociologul Bogdan Voicu. „O soluție este să aducem forță de muncă din străinătate, la fel cum au rezolvat această poblemă și alte țări europene. Noi nu suntem încă în situația de a aduce uzbeki, somalezi sau alte tipuri de muncitori. Dar prima dată, în 2008, guvernul și-a pus această problemă că am avea câteva zeci de lucărtori din străinătate. Pe de altă parte, la universități am avea nevoie de cursuri în alte limbi străine. Acest lucru ne asigură și forță de muncă pentru piața românească”, mai arată Bogdan Voicu.
Fostul ministru al educației, Ecaterina Andronescu, spune că tinerii care nu se prezintă în examen provin în special de la liceele tehnologice, iar părinții acestora nu sunt așa de interesați de copiii lor. „Luați școlile bune și foarte bune și veți găsi părinți extrem de atenți cu copiii lor care nu lipsesc de la examene. La școlile și școlile cu rezultate slabe și veți găsi părinți dezinteresați. Pe de altă parte, trebuie să le arătăm acestor tineri și alte modele, altele decât Becali sau Bahmuțanu”, este de părere Andronescu. Fostul ministru spune că o soluție pentru elevii care nu dau examenul este ucenicia la locul de muncă. „Legea uceniei la locul de muncă ar putea să fie o soluție, să-i integrăm într-o meserie”, a mai spus Andronescu.
Rector: „Se vor închide multe programe de studii”
Cele mai afectate de scăderea numărului de absolvenți de clasa a XII-a care dau Bacalaureatul vor fi facultățile. „Atâta vreme cât finanțarea este echivalentă cu numărul studenților devine o mare problemă. Se vor închide programe de studii de economie, drept, în general științe socio-umane”, afirmă rectorul Vasile Ișan de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. „Ceea ce se întâmplă în universitățile de farmacie și medicină, unde vin studenți din străinătate poate fi o soluție. Dar am oarecari îndoieli că acest lucru se poate întâmpla în toate domeniile. Pentru atragerea de studenți străini noi concurăm cu toate universitățile din lume, trebuie să fii la fel de bun ca marile universități. De ce ar veni cineva să studieze în România pentru aceleași programe de la universitățile mari care sunt recunoscute în toată lumea”, conchide rectorul Vasile Ișan.
După ce o parte dintre absolvenți au susținut, în perioada 11 – 13 iunie, și proba orală de evaluare a competențelor de comunicare în limba maternă, perioada 16 – 20 iunie este alocată evaluării competențelor digitale. Între 23 – 27 iunie se va desfășura ultima probă orală a sesiunii iunie – iulie, când absolvenților clasei a XII-a le vor vor fi testate competențele lingvistice într-o limbă de circulație internațională.
Probele scrise ale sesiunii curente vor începe pe data de 30 iunie, cu Limba și literatura română (proba E)a) și vor continua pe 1 iulie cu proba la Limba și literatura maternă (proba E)b), pe 2 iulie cu proba obligatorie a profilului (proba E)c), iar pe 4 iulie cu proba la alegere a profilului și specializării (proba E)d).
CALENDAR BACALAUREAT 2014 – sesiunea iunie-iulie
10 – 12 iunie Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
1 – 13 iunie Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
16 – 20 iunie Evaluarea competențelor digitale – proba D
23 – 27 iunie Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
30 iunie Limba și literatura română – proba E)a) – probă scrisă
1 iulie Limba și literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
2 iulie Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
4 iulie Proba la alegere a profilului și specializării – proba E)d) – probă scrisă
7 iulie Afișarea rezultatelor (până la ora 12:00)
7 iulie Depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00)
8 – 10 iulie Rezolvarea contestațiilor
11 iulie Afișarea rezultatelor finale