Balena Albastră a intrat în România pe la Sibiu. Cum a ajuns un accident tragic să fie primul caz de sinucidere din jocul început în Rusia

În mijlocul unei întregi controverse privind existența unui joc denumit „Balena Albastră”, care provine din Rusia și se propagă pe forumurile și rețelele de socializare online, dar mai ales al legăturii dintre acest joc și sinuciderea mai multor tineri din spațiul ex-sovietic, dar și european, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au aruncat miercuri bomba: moartea unei tinere eleve care a căzut pe 15 martie de pe un bloc cu 9 etaje, din Sibiu, ar fi de fapt o sinucidere, iar tânăra era implicată în jocul „Balena Albastră”. Totul se întâmplă în contextul în care ministrul de Interne Carmen Dan declara, marți, că niciunul dintre cele 54 de cazuri de adolescenți cu probleme similare celor din jocul rusesc și care au fost verificate de polițiști nu s-a dovedit a avea vreo legătură cu jocul „Balena Albastră”. Declarația a fost făcută însă la capătul unei acțiuni festive de la o școală din București, alături de primarul general Gabriela Firea, unde oficialii PSD le-au vorbit elevilor tocmai despre pericolul jocurilor cu necunoscuții pe internet, fără însă să pomenească numele jocului rusesc.

Eleva din Sibiu, al cărei nume este deja public (Denisa Voilean), procurorii publicându-i miercuri și pseudonimul folosit pe rețeaua Instagram, care conduce și la profilul de Facebook, a murit pe 15 martie, căzând de pe terasa unui bloc de 9 etaje de pe bulevardul Vasile Milea din Sibiu, cunoscut ca blocul „Turn”. Ea se afla acolo cu mai mulți prieteni, iar informațiile inițiale arată că ea a căzut în timp ce încerca să își facă un „selfie”, balustrada de care se sprijinea rupându-se. Informația lansată astăzi de procurorii sibieni, că de fapt tânăra s-a sinucis și că juca „Balena Albastră”, a ridicat inițial semne de întrebare, din cauza unei formulări folosite în comunicatul de presă al procurorilor: „s-a mai reținut că minora VDȘ a descărcat, pe telefonul său mobil, jocul intitulat Balena albastră„.

Nu există un joc propriu-zis „Balena Albastră”, care poate fi descărcat pe telefoanele mobile, accesul în acest joc făcându-se doar prin contact direct cu anumite persoane, în mediul online (inițial jocul s-a dezvoltat în grupuri secrete de pe rețeaua de socializare rusească Vkontakte), care apoi stabilesc sarcini pe care jucătorul trebuie să le execute pe parcursul a 50 de zile, „nivelul final” și câștigător fiind sinuciderea jucătorului. De altfel, nici aceste detalii despre joc nu sunt foarte clare, ele reieșind din relatările presei rusești (unele exagerate și tabloidizate), care au fost aprofundate apoi de presa occidentală și care au arătat că nu s-a stabilit vreo legătură directă între sinuciderile de adolescenți din Rusia și acest joc, numitorul comun între victime fiind faptul că într-adevăr erau predispuse la sinucidere și că frecventau grupuri online comune, de unde și speculația că făceau parte din așa-zise „secte de sinucigași”. Pentru un adolescent român, accesul la un astfel de grup secret din Rusia este îngrădit în primul rând de obstacolul lingvistic.

Ion Veștemean, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, a pus însă cazul într-o nouă lumină. El a explicat pentru Gândul că tânăra care a murit la Sibiu „avea un pseudonim sub care juca acest joc” și, cel mai important, „avea un mentor care îi zicea ce să facă, anumiți pași care să îi parcurgă, ea a parcurs anumiți pași„.

„Avea mai multe postări pe Facebook, pe Instagram care indică că ea a parcurs anumiți pași în acest joc. Plus foarte multe imagini sugestive cu privire la acest joc. S-a stabilit, din primele indicii, că ea era o jucătoare a acestui joc. Avea un mentor care îi zicea ce să facă, anumiți pași care să îi parcurgă, a parcurs anumiți pași. Acest joc cam asta era. Discuțiile erau în română. Nu știm dacă mentorul era român, dar discuțiile erau în română și se pare că vorbea bine română„, a explicat procurorul sibian, pentru Gândul.

Procurorul a mai explicat pentru Gândul că, din primele cercetări, rezultă că eleva din Sibiu a încercat să se sinucidă și nu a căzut accidental de pe bloc: „Din tot ce am strâns noi la dosar, concluzia ar fi că a încercat să se sinucidă. Ea era cu mai mulți prieteni, dar a fost singura care s-a împins în balustradă, s-a sprijinit de balustradă, restul nu au avut nicio acțiune asupra acelei balustrade„.

De altfel, fotografii cu picioarele atârnând în gol, de la înălțime de pe blocuri, au apărut în mai multe cazuri prezentate de presă ca fiind legate de jocul rusesc Balena Albastră.

Pe profilul de Instagram al tinerei din Sibiu există mai multe postări din care reiese că suferea de depresie, provocată de despărțirea de un iubit, din câte reiese din postările ei. De asemenea, sunt însă prezente și fotografii cu tăieturi pe mână și cu diverse alte automutilări. Cele mai multe sunt însă preluate în mod evident de pe internet și nu o au pe tânără ca protagonistă. Aceste fotografii, după cum arată și procurorii, sunt însă similare cu cele vehiculate pe internet în legătură cu jocul Balena Albastră.

Sursa: profil Instagram al elevei din Sibiu.

Ancheta de la Sibiu a fost mutată la DIICOT Brașov, care le-a solicitat procurorilor sibieni să le trimită cât mai rapid dosarul, pentru a-l conexa cu alte cazuri similare pe care le-ar avea în lucru, mai spune șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.

La rândul lor, procurorii DIICOT nu sunt însă la fel de entuziaști cu privire la legătura dintre sinuciderea fetei din Sibiu și jocul Balena Albastră. Oficiali ai DIICOT, structura centrală, nu au dorit să dea mai multe detalii despre stadiul anchetei, însă și-au arătat nemulțumirea față de publicitatea făcută acestui caz de către colegii de la Sibiu, lucru care ar putea îngreuna ancheta.

Până să trimită cazul la DIICOT Brașov, procurorii sibieni au audiat mai mulți martori, precum și două profesoare care s-ar fi aflat la un moment dat cu grupul de adolescenți, înainte de tragedie.

„De asemenea, s-a mai reținut că minora VDȘ a descărcat, pe telefonul său mobil, jocul intitulat

Sursa: Profil Instagram al elevei din Sibiu.

Balena Albastră – mit sau realitate?

După ce presa tabloidă din Occident, dar și presa din România sau diverse site-uri obscure au preluat în acest an subiectul „Balena Albastră”, mai multe publicații au încercat să verifice cât de veridice sunt informațiile care circulă pe acest subiect și, cel mai important, dacă multiplele de cazuri de sinucidere în rândul adolescenților, care au loc în mod „natural” an de an, au legătură cu acest așa-zis joc pornit din Rusia.

De fapt, este vorba despre mai multe grupuri secrete de pe „Facebook-ul rusesc” – rețeaua Vkontakte, frecventate de adolescenți deprimați, predispuși la sinucidere și care, unii dintre ei, au ajuns chiar să se sinucidă. Balena Albastră presupune intrarea în contact cu un așa-zis „mentor” (contactul se realizează prin postarea în grupurile respective sau pe profilul din rețelele de socializare a disponibilității de a participa la joc – pe principiul „te contactăm noi”, deci nu există un joc electronic care să poată fi descărcat de undeva). Se încheie o înțelegere între jucător și mentor, prin care jucătorul se obligă să nu părăsească jocul și să facă tot ce îi zice mentorul resepectiv, pe parcursul a 50 de zile. „Mentorul” îl pune pe jucător să treacă tot felul de probe, unele implicând automutilarea – scrijelirea pe corp a unor cuvinte sau imagini, altele fiind pur și simplu fotografii în diverse ipostaze. Câștigarea jocului se face doar prin sinucidere, în a 50-a zi. Constrângerea jucătorilor în joc se face doar prin amenințări („mentorul” susține că știe totul despre jucător și familia lui, că i-a furat datele personale și secretele, ba chiar îl amenință cu moartea), neexistând însă dovezi până acum că cineva a pățit ceva dacă s-a opus „mentorului” și a părăsit jocul. O anchetă a Radio Europa Liberă în spațiul ex-sovietic a arătat că astfel de „mentori” din Balena Albastră au cerut bani victimelor, iar cei care s-au opus și au rupt orice legătură cu jocul nu au pățit nimic, dar că au primit amenințări online. În contextul în care cei mai mulți adolescenți care intră în joc au probleme cu depresia, constrângerile și îndemnurile de acest gen funcționează, mulându-se pe psihicul lor deja afectat.

Subiectul a luat amploare în 2016, când publicația rusă Novaya Gazeta a arătat că nu mai puțin de 130 de adolescenți ruși s-au sinucis, ei făcând aproape toți parte dintr-un grup de pe internet, iar 80 dintre ei se jucau Balena Albastră. O anchetă făcută de Radio Europa Liberă arată însă că nu există o legătură clară între adolescenții sinucigași și jocul Balena Albastră, deși profilurile lor abundă de fotografii șocante, cu automutilări, așa cum era și cazul elevei din Sibiu. Autorul rus care a scris articolul din Novaya Gazeta a prezentat și o listă cu numele adolescenților care s-au sinucis și care făceau parte din același grup secret de pe rețeaua Vkontakte, însă acest lucru nu demonstrează decât că tineri deprimați, cu gânduri suicidale, au fost atrași de preocupările comune în același loc pe internet, după cum arată site-ul de fact-checking Snopes.com.

Cu toate acestea, ce este cert este că pe internet există grupuri unde persoanele cu gânduri sinucigașe comunică, dar și grupuri, cel puțin în Rusia, care s-au transformat la un moment dat în așa-numite „secte de sinucigași”. În Rusia, totodată, rata sinuciderilor în rândul adolescenților este foarte ridicată – în 2013 și-au luat viața 461 de minori, iar creșterea ratei sinuciderilor la minori față de anii precedenți era de aproximativ 35%

De asemenea, hash-tag-urile în limba rusă legate de Balena Albastră, folosite pentru a intra în contact cu presupușii organizatori sau „mentori”, au fost folosite de peste 4.000 de persoane în Rusia, pe internet, iar subiectul are o mare amploare în republicile ex-sovietice, precum Ucraina, Kârgâzstan sau Kazahstan, mai arăta ancheta Radio Europa Liberă.

Subiectul Balena Albastră a fost folosit de multe ori pur și simplu pentru a atrage trafic online, așa cum procedează acum și presa, atât cea occidentală, cât și cea românească. Site-ul rusesc Lenta.ru a discutat cu unul dintre creatorii unei comunități denumită „Marea de balene” și care promova Balena Albastră, și care a spus că intenția sa era doar să atragă trafic către grupul său de pe rețeaua Vkontakte, trafic care putea fi monetizat (pe rețeaua rusească există publicitate plătită în funcție de trafic), arată interviul făcut de Lenta.ru și citat de snopes.com.

În România, Balena Albastră a fost folosită de o fetiță din Timișoara pentru a-și păcăli părinții să îi cumpere un telefon nou. Ea a povestit unui post de televiziune, alături de mama sa, că este o victimă a jocului Balena Albastră și că hackerii au pus stăpânire pe datele din telefonul ei. Câteva zile, fetița a fost primul caz Balena Albastră în România, doar pentru a recunoaște în fața polițiștilor că de fapt voia să-și convingă părinții să-i cumpere un telefon nou.

În fostele republici sovietice, au existat și arestări în legătură cu Balena Albastră, însă nu s-a stabilit clar că cei ridicați se află în spatele unor comunități care provoacă sinuciderile în rândul adolescenților. În România, până când ancheta de la Sibiu va da primele rezultate concrete, există deocamdată doar indiciile că tânăra elevă sibiancă suferea de depresie și era atrasă de automutilări și sinucidere, precum și descoperirea procurorilor că cineva se folosea de aceste lucruri și o îndemna, în limba română, să parcurgă anumite provocări asemănătoare cu jocul Balena Albastră.