Bănicioiu: Banii din Sănătate sunt cheltuiți unde nu trebuie, pacienții sunt păcăliți

Nicolae Bănicioiu, care a preluat de trei săptămâni portofoliul Sănătății, arată, în interviul acordat agenției MEDIAFAX, că cea mai mare problemă a sistemului sanitar este aceea că nu s-a reușit nici măcar cheltuirea eficientă a banilor existenți. Ministrul susține că niciodată nu au fost suficient de mulți bani pentru sănătate, dar problemele din sistem apar pentru că și ceea ce există este cheltuit pe ce nu trebuie.

Ministrul Sănătății mai spune că sunt foarte multe probleme în sistemul sanitar, de la ambulatoriu până la internare, pacienții sunt lăsați să aștepte ore în șir sau zile la rând până să ajungă la specialistul de care au nevoie, în spitale nu se păstrează curățenia, nu se face niciun efort pentru asta și nu există o sală de așteptare decentă.

Bănicioiu mai spune că o problemă a sistemului este aceea că nu se asigură acces la informații, nici măcar atunci când sunt solicitate în mod repetat, că nu există un mod decent de a menține contactul cu pacientul și de a-l informa.

Ministrul crede că problemele privind organizarea spitalului, partea administrativă, circuitele spitalicești, modul de lucru cu managerii și controlul mult mai sever față de ce se întâmplă în unitățile sanitare trebuie rezolvate până la sfârșitul acestui an. El susține că sunt absolut necesare umanizarea spitalelor și stoparea risipei.

Bănicioiu vrea să fie aprobat urgent pachetul de servicii de bază și noua listă de medicamente compensate, dar crede că acest lucru va fi posibil abia în semestrul al doilea, întrucât toate documentele trebuie rediscutate, filă cu filă, după ce foarte multe persoane s-au plâns că propunerile nu le-au fost luate în considerare. Ministrul mai spune că noua listă de medicamente va fi revizuită, întrucât menține în continuare zeci de medicamente ce nu trebuie compensate, cum ar fi vitaminele.

Nicolae Bănicioiu vrea să găsească soluții pentru a-i stimula pe medici să rămână în țară, atât din punct de vedere financiar, cât și prin îmbunătățirea condiției lor profesionale.

În ce privește Ministerul Sănătății, Bănicioiu spune că instituția trebuie debirocratizată, atât în ceea ce privește activitatea internă, cât și relația cu unitățile subordonate.

Prezentăm integral interviul acordat de Nicolae Bănicioiu agenției MEDIAFAX:

Reporter: Ce vă recomandă în funcția de ministru al Sănătății?

Nicolae Bănicioiu: Faptul că de la 18 ani sunt în acest sistem sanitar. Ca și student, am început la Facultatea de Medicină Dentară, am activat și lucrat până în momentul de față, am parcurs toate etapele student, medic stagiar, medic rezident, preparator universitar, asistent universitar. Dar și ca pacient pot să spun că am testat și cunoscut sistemul sanitar românesc și cred că pot sintetiza în două cuvinte că sunt un cunoscător al sistemului, sunt un om al sistemului și, din ambele perspective, v-am zis, am luat contact cu tot ceea ce presupune partea de sănătate din România.

Rep.: Este totuși un minister destul de dificil.

N.B.: Da, eu cred că este unul dintre cele mai dificile ministere și poate că este și una dintre cele mai dificile perioade pentru a fi ministru la Sănătate, dar o abordare cu calm și cu multă ambiție cred că mă va ajuta să dezleg și să rezolv aceste probleme acute cu care ne confruntăm toți. Ca și moment poate de preluare a ministerului, vreau doar să spun că într-adevăr dau dreptate tuturor celor care se plâng în fiecare zi de neajunsurile sistemului sanitar, de problemele pe care le au, din ambulator până la internare, și de asemenea și profesioniștii, cei care lucrează și încearcă în fiecare zi să trateze bolnavi, cu lipsurile pe care le știm cu toții. Dar este o provocare cu atât mai mare și cred că e mai important, și sunt conștient de responsabilitatea pe care o am.

Rep.: Înțeleg că știți care sunt problemele sistemului, le cunoașteți, sunt grele, sunt multe și vi le asumați.

N.B.: Îmi asum găsirea de soluții și încerc să dau în primul rând oamenilor care lucrează în sistem speranța că poate fi mai bine, că lucrurile vor merge mai bine și, în primul rând, o altă abordare față de pacient. Deci îmi doresc ca pacientul să fie tratat așa cum se cuvine, așa cum merită pentru contribuția pe care o are către sistemul de sănătate, să nu mai fie păcălit, în spitalele din România să nu mai fie lăsat să aștepte ore în șir sau zile la rânduri până are contact cu specialistul de care are nevoie, și la fel v-am zis în partea celalaltă, pentru că problemele nu sunt doar într-un singur sens, sunt de ambele sensuri, deci și din partea oamenilor care lucrează, dar și din partea beneficiarilor, din partea pacienților.

Rep.: Care este primul proiect pe care ați dori să-l puneți în aplicare și care este termenul limită pentru implementarea lui?

N.B.: În primul rând, vreau să eficientizez modul de lucru în Ministrul Sănătății, vreau ca o hârtie pe care o depui astăzi în minister să nu mai parcurgă un ciclu atât de îndelungat și atât de anevoios până obții răspunsul. Orice contact și orice relație a noastră cu autoritățile din subordine durează foarte mult timp și, de multe ori, acest timp este vital chiar pentru supraviețuirea celor pe care noi încercăm să-i tratăm. Comunicarea aceasta dintre noi, ca și unitate centrală, cu spitalele din subordine, cu toate entitățile din subordinea noastră trebuie eficientizată. Îmi doresc ca modul de lucru să se schimbe foarte repede, n-am timp foarte mult pentru a remedia această situație și, de asemenea, dacă pot să includ tot în acest proiect, pentru că eu le consider proiecte similare și la fel de importante, este modul de funcționare al unităților noastre din subordine, al spitalului în general. Deci de la curățenia propriuă-zisă până la, nu știu, comportamentul față de pacient, și nu mă refer neapărat din punctul de vedere al medicului, mă refer al celui care administrează sistemul, al celui care administrează spitalul. Ați văzut ca și mine că în spitalele din România nu se păstrează curățenia, nu se face niciun efort pentru asta, nu ai o sală de așteptare decentă, nu ai acces la informații, nici măcar dacă le soliciți în mod repetat, nu există un mod decent de a menține contactul și de a informa beneficiarul. Asta îmi doresc să schimb cât mai urgent. Nu vă dau un termen ca și dată, dar vă dau un termen ca și perioadă, ca și final de acest an, de 2014. Și, la fel, aici includ și organizarea spitalului, deci mă refer la absolut tot aici, partea administrativă, circuitele spitalicești și, repet, modul de lucru cu managerii și controlul mult mai sever față de ce se întâmplă în spitale.

Rep.: Domnul ministru Nicolăescu avea în plan foarte multe proiecte de reformă. Sunt mai multe proiecte de reformă, și mă refer la pachetul de servicii de bază, vorbea despre o nouă listă de medicamente compensate, vorbea despre statutul spitalelor, un sistem de salarizare al medicilor, legea malpraxisului, modificări la Legea sănătății, mai multe. Aș vrea să ne oprim asupra câtorva de maximă importanță, cum ar fi pachetul de servicii de bază.

N.B.: Deci eu vreau să precizez, așa cum a spus-o încă de la venirea mea în minister, că aș vrea să fiu primul dintre miniștrii care continuă sau preia toate programele predecesorului său. Cred că românii s-au săturat ca de 24 de ani să vadă o nouă reformă la venirea unui alt ministru. Și tot ceea ce există în programul de guvernare și a fost în programul de guvernare al USL, evident că sunt pentru a continua și cred în continuare în aceste lucruri. Din păcate, după nici trei săptămâni de la preluarea mandatului, nu pot să sau pot să înțeleg de ce domnul Nicolaescu nu a reușit să onoreze cu un termen de finalizare niciunul din aceste proiecte. Deci au fost doar idei, multe dintre ele chiar foarte bune, dar niciunul pus în practică. Și sunt pus în situația de a face o analiză foarte serioasă a fiecăruia dintre ele, o cercetare din punct de vedere al modului de susținere și financiar, și al impactului terapeutic, al impactului social pe care-l au și, evident, în măsura în care se pot implement, sunt pentru a face acest lucru. Însă reforma aceea finalizată, cum zicea domnul ministru Nicolăescu, 99 la sută, deocamdată este doar la stadiul de declarație politică și nu la a fi pus în practică. Și luăm primul proiect de care ați vorbit, pachetul de bază, care, repet, sunt conștient că este cel care reorganizează și echilibrează sistemul, suntem cu toții de acord că acest pachet trebuie să intre anul acesta, cât mai devreme. Eu, împreună cu Casa Națională de Asigurări cât și cu cei implicați în acest demers, tot ceea ce înseamnă partea clinică, medicii de familie, toți cei interesați și actorii din sistem, chiar și reprezentanții pacienților, negociem în acest moment acest pachet de bază. Și vreau să vă spun că am înaintat destul de mult, suntem aproape de finalizarea conținutului. Ca și termen, sper să fie un termen rezonabil, mult mai devreme decât era preconizat în mod real. Nu mă refer la declarații politice de genul va fi gata luna viitoare, va fi gata, nu știu, pe 1 aprilie, dar trebuie să spun din capul locului că în momentul în care am mers la aceste discuții, foarte mulți dintre actorii implicați mi-au atras atenția că tot ceea ce solicitaseră nu era inclus în proiectul afișat pe site-ul ministerului, și de aceea a necesitat o perioadă mai mare de consultări la Casa Națională de Asigurări.

Rep.: Am putea vorbi de semestrul al doilea, de exemplu, suntem la sfârșitul lui martie.

N.B.: Da. Vom putea vorbi de semestrul al doilea și sper să fie pus în practică în semestrul al doilea, dar, v-am zis, un pachet care va fi agreat de toată lumea încercăm să întrunim… Nu știu dacă va fi chiar consens, dar încercăm să întrunim și să susținem toate lucrurile semnalate și neincluse până acum, tocmai pentru a crea un mod eficient de lucru și de a nu nedreptăți nici pacientul și nici pe cei care-l aplică.

Rep.: Pachetul atrage după el o listă de medicamente compensate.

N.B.: Eu vreau să vă spun tot așa, de la început, că sunt unul dintre cei mai mari susținători, în fapt, de a asigura accesul la medicamente noi al pacienților, deci sunt unul dintre cei care m-am luptat pentru ca aceste molecule noi să ajungă la pacienți și cred că termenul era sau putea fi mult mai devreme decât anul 2014, dar nu vreau să spun de ce n-au făcut predecesorii mei mai multe lucruri. Vreau să vă spun că încercăm ca în acest an, dar cât mai repede, să dăm acest acces binemeritat al pacienților către moleculele vitale. Și aici sunt două chestiuni. După ce pleacă de la minister, toată lumea devine foarte vocală și ulterior găsesc rapid soluțiile pe care nu le găseau când erau pe scaunul de ministru al Sănătății. Nu vreau să comentez declarații politice, vreau să vă spun că, în primul rând, am identificat mai multe probleme în modul de alcătuire a proiectului depus pe site-ul ministerului de fostul ministru, și anume modul în care unitatea de evaluare a tehnologiilor medicale a reușit să realizeze toate activitățile prevăzute în cadrul procesului de evaluare. Aici vorbim de o singură persoană, a cărei compentență nu o contest și nici buna intenție, vorbesc doar de capacitatea administrativă. Era vorba de o singură persoană, care nu putea să aibă cum să evalueze întregul raport și să vegheze ca întregul raport să fie și să aplice toate prevederile legale, și să fie cât mai transparent și cât mai eficient posibil. Noi vorbim aici de introducerea în noua listă de peste 130 de molecule noi. Deci, o singură persoană, sunt convins, cu toată buna intenție și cu toată buna credință, că nu putea să facă singură față unei astfel de situații. A doua chestiune pe care sau asupra căreia am atras atenția încă de când am văzut afișarea pe site a acestui proiect era cea legată de faptul că încă în lista de compensate și medicamente gratuite sunt unele vitamine care nu sunt esențiale pentru viață și care pot fi asigurate din alte fonduri, dar știți foarte bine, că ați scris și dumneavoastră de celebra listă Ginkgo biloba, și uite așa. Deci și acele vitamine și Ginkgo biloba pot fi suportate în alt mod și cred că nu pot fi puse pe același picior de egalitate, nu știu, cu medicamentele vitale, gen moleculele din oncologie. Deci modul de tratare al lucrurilor a fost similar, în condițiile în care trebuiau să fie făcute clar diferențe și o abordare mult mai corectă și mult mai transparentă. De asemenea, o altă chestiune, era vorba de sustenabilitatea financiară a acestui proiect. Păi noi vorbim totuși de o listă nouă, care de fapt este o lista veche la care se adaugă un set de molecule noi, care după părerea mea, în marea parte dintre ele, pot fi foarte utile și sunt utile, repet, cum v-am zis și în exemplul dat anterior. Problema este că a introduce molecule noi fără a scoate nimic din ce vă semnalam înainte, din moleculele care nu sunt sau care pot fi suportate altfel a atras automat un pact pozitiv, nu un impact zero, așa cum erau discuția și angajamentul pe care-l făcuse Ministerul Sănătății anterior. Părerea mea e că aici s-au greșit un pic pașii, înainte trebuia lista catalogată din punct de vedere al eficienței și ulterior trebuiau adăugate moleculele noi. În momentul de față vorbim de un impact calculat la multe sute de milioane de roni și vorbim de faptul că au fost momente în care predecesorii, conducerea anterioară mie nu a avut un contact foarte strâns cu Ministerul de Finanțe pentru a calcula acest impact și cu Casa Națională de Asigurări. Și atunci poate de aceea a rezultat o confuzie, care s-a materializat în anumite declarații, mai mult politice decât din punct de vedere al Ministerului Sănătății, în anumite termene nerealiste lansate pe piață. Eu vreau să spun încă o dată că facem eforturi pentru a da acces acestor molecule noi încă de anul acesta și reped încerc să… În primul rând, sunt conștient de drama umană în care se află pacienții care nu au acces, repet, de șase ani la aceste molecule, ei sunt duși cu vorba în mod constant, de șase ani de zile. Și precedenta conducere a ministerului a mai avansat câteva termene, dacă mi-aduc aminte, și anul trecut au fost vreo două sau trei termene depășite. Dar nu cred că este corect să te joci cu iluziile și cu speranțele unor oameni mințindu-i sau încercând să treci hopul pasându-i de la o lună la alta sau, nu știu … Chiar dacă nu mai ești la conducere și ai trecut în opoziție, asta nu înseamnă că te joci cu sufernța unui om. Sănătatea, după părerea mea, nu trebuie să aibă coloratură politică și de aceea cred că sinceritatea este modul de abordare cel mai corect.

Rep.: În aceste condiții, vor fi bani ca noua listă de medicamente să fie introdusă în acest an?

N.B.: Eu cred că dacă lucrurile erau făcute într-un mod mult mai așezat și poate inspirându-ne un pic de la statele vecine nouă din Uniunea Europeană, cred că reușeam reped să facem lucrul acesta de multă vreme. Dar și să updatăm lista cu ceea ce era nou și să scoatem din listă ceea ce nu era folositor, nu am vrut niciodată să avem o abordare foarte serioasă, totul a fost sub termeni politicianiști și poate de multe ori ipocriți. Eu cred însă că, după discuții cu producătorii de medicamente, cu reprezentanții pacienților, cu o altă abordare vizavi de Casa Națională de Asigurări, cred că putem găsi soluții, și în momentul de față chiar lucrăm pe un astfel de proiect, pentru a reuși să dăm acces în mod gratuit anul acesta pentru moleculele vitale către pacienți. Deci sunt proceduri care s-au mai făcut și, repet, se fac tot timpul în Uniunea Europeană. Companiile mari, în momentul în care intră pe piață cu o moleculă nouă, suportă intrarea acelei molecule din fonduri proprii. Sunt proceduri, repet, europene, transparente și îmi pare rău că trebuie să le facem acum la o viteză mult mai mare decât luasem în calcul, pentru că, repet, nevoia pacienților este vitală. Economisim și banii despre care vorbeam înainte, și pe care nici măcar nu-i avem prevăzuți, și încercăm să dăm o rezolvare după, repet, atât de mulți ani unei soluții foarte, unei probleme foarte complicate. Nu vreau să mă scuz într-un fel… doar vreau să spun încă o dată că înțeleg drama prin care trec pacienții și vreau să explic tuturor că în trei săptămâni, deci am găsi și soluția și am încercat să o punem rapid în aplicare, este o chestiunele care trebuia pusă în aplicare cu mult timp înainte și cred că aveau sau puteau să aibă acces la această soluție foarte mulți dintre predecesorii mei.

Rep.: Care este strategia față de Institutul Cantacuzino, știind deja că raportul OMS este încurajator?

N.B.: Da, am văzut și eu concluziile raportului OMS și pot spune că îmi însușesc nota de optimism pe care au lăsat-o experților în paginile raportului, asta însemnând însă că reparăm tot ceea ce n-a funcționat bine până acum acolo. Deci este și o condiționalitate introdusă în raport și evident că putem avea, dacă respectăm toate acele proceduri pe care nu le-am respectat prima oară, putem avea vaccin antigripal încă din toamna lui 2014. Momentan eu pregătesc o notă pentru a o prezenta în ședința de Guvern, cu tot ceea ce s-a întâmplat pe baza concluziilor din raport și cu toate măsurile care se impun, pentru că se impun și niște măsuri.

Rep.: Aveți un buget special pentru institut, pentru că aveți de plătit niște restanțe?

N.B.: Păi, din păcate vă dați seama că toate aceste situații sau tuturor acestor situații trebuie să le facem noi față implicit și întâi cred că trebuie stabiliți vinovații acolo. Și în momentul ulterior evident că vom vedea cine suportă pagubele, cine … totul este, după cum știți, din contribuțiile cetățeanului român. Institutul Cantacuzino a funcționat din bani de la bugetul statului român.

Rep.: Aveți în vedere schimbarea unor manageri de spital?

N.B.: Nu am o țintă neapărat din a schimba un anumit manager. Intenționez să schimb modul de abordare al managerului de spital față de unitatea pe care o conduce. Dacă managerul de spital nu-și respectă atribuțiile prevăzute în contractul pe care-l are unitatea respectivă, normal că am să fac și astfel de schimbări. Dacă lucrurile nu funcționează bine și dacă se dovedesc a fi erori evidente de management, normal că nu am cum să torelez astfel de situații. Dar nu vorbim aici de o țintă și în niciun caz – și asta vă rog să mă credeți – de vreo coloratură politică sau un mod de abordare politic, în niciun caz. Deci strict criterii de competențe și de satisfacție profesională și atât.

Rep.: Ce măsuri concrete aveți dumneavoastră pentru a opri exodul medicilor?

N.B.: Vă dați seama că, pentru foarte mulți tineri de astăzi din România, plecarea din țară e o provocare, dar probabil că și câștigul este cel care ademenește și tentează. Dar de multe ori să știți că e vorba și de împlinirea profesională, pe care, din păcate, în multe cazuri întâmpini foarte multe dificultăți în România în a te realiza profesional. Vreau să vă spun că la medici e o situație un pic mai aparte și cauzată de salariile foarte mici, le știm cu toții. Mai ales medicii tineri, cei care intră la rezidențiat, știți cu toții că au parte poate de cele mai mici salarii ale sistemului de salarizare românesc. Tocmai de aceea am fost unul dintre susținătorii bursei pentru rezidenți, deci acolo a fost o înțelegere și o abordare foarte corectă a primului ministru Victor Ponta și s-a putut pune în aplicare, și asta o spun cu oarecare bucurie, că am reușit eu să pun în aplicare acest lucru încă din prima săptămână de prezență la Ministerul Sănătății. Și acolo, tot din cauza unor lucruri care nu au funcționat foarte bine, nu știu, un mod de abordare mult prea superficial, chiar la MS s-a ajuns la întârzieri record la a plăti aceste burse către rezidenți. La un moment dat cred că ne confruntam și cu neîncredere că banii aceia vor mai ajunge, era doar o promisiune pe care nu … niște politicieni nu o țineau. Și am reușit, într-un timp relativ scurt, în opr sau nouă zile, am reușit să fac ca bani să plece, să semnăm toate actele, să demarăm toate procedurile și banii să ajungă la rezidenți. Este o sumă importantă, încă nu este suficientă acea sumă de 670 de roni, dar este binevenită în condițiile de față. Eu nu spun că rezolvă problema, încă, repet, suntem mult departe de a rezolva o problemă, dar măcar sper ca oamenii s-o perceapă ca o schimbare de optică. Le înțelegem problemele și încercăm să-i ajutăm, asta este schimbarea de atitudine pe care cel puțin pot spune că acest guvern încearcă să o impună față de abordările pe care le aveau toate celelalte guverne. Vă aduceți aminte, medicul era undeva plasat – și mai ales medicul tânăr -, undeva la periferia societății, nebăgat de nimeni în seamă și ori de câte ori aveau vreo problemă, nu erau nici primiți la Ministerul Sănătății, nici la Ministerul Muncii nu erau ascultați de nimeni, «nu avem nevoie de voi, plecați în Franța sau în alte țări». Eu le transmit tuturor că sunt foarte utili aici în România, că avem mare nevoie de ei în România și încercăm să găsim variante pentru a îmbunătății condiția lor și profesională. De multe ori, condiția profesională este una din cauzele plecării lor, deci, repet, nu cea salarială, ci faptul că aici nu reușești să te împlinești profesional, nu găsești un post, termini rezidențiatul și nu ai unde să lucrezi sau desființarea spitalelor, vă aduceți aminte anul de grație 2010 și tot așa. Eu am o abordare un pic diferită și față de alți predecesori și încerc să implic foarte mult autoritățile locale aici. Cred că este important, și practic descentralizarea a mers în sensul acesta, dar este nevoie de a implica cât mai mult, în a sprijini unitatea sanitară de pe teritoriul comunității pe care o reprezintă, fie ea locală sau chiar la nivel județean. Deci încerc să am o discuție mult mai aplicată și încerc să găsesc un mod de a implica mult mai mult față de medicul din comunitatea respectivă. Știți că au mai fost proiecte de tip ANL, de a încerca să fie motivați medicii care merg către comunități rurale, și încerc să reiau aceste lucruri. Unele dintre ele au fost foarte bune și cred că dacă erau aplicate, dacă erau continuate, puteau da rezultate. Din păcate, la noi știți cum e, s-au schimbat atât de mulți miniștrii încât mulți au și uitat proiectele bune pe care le începuseră anumiți predecesori. Cam atât momentan, dar vreau să spun că am ca principală preocupare acest fapt, sunt conștient și de cât plătește statul român pentru pregătirea unui medic, și de supraspecializarea medicului care este tot plătită în mare parte de statul român și, din păcate, îi formăm pentru alte piețe. Îmi doresc ca în mandatul meu să reușesc să mențin medicii în țară, să creez condiții mai bune pentru ei aici și modalități de a-i stimula să rămână în România. Și cred că, cât de curând, vom relua toate acele proiecte care i-au mobilizat și i-au fidelizat pentru a rămâne aici și mai sunt și multe alte idei foarte bune care urmează a fi puse în practică.

Rep: Cum comentați ideea liberalizării plății informale?

N.B.: Au fost câteva idei aici, știu, chiar și proiecte legislative la un moment dat, dar n-aș vrea să vin eu cu idei revoluționale în acest domeniu, pentru că mie nu-mi place nici termenul de plată informală, sau nu știu dacă ați găsit cel mai potrivit cuvânt pentru acest lucru. Eu cred că medicii trebuie motivați conform muncii pe care o depun, pe măsura efortului lor de a trata pacientul și evident a activității pe care o desfășoară în spital sau în cabinetul medical. Și cred că pot fi găsite modalități de a-i motiva, însă n-aș vrea să mă refer la denumiri de genul acesta, «plăți informale», sau …

Rep.: Ați susține trecerea unor spitale în subordinea universităților?

N.B.: Da, nu mi se pare o idee rea, mai ales … Eu sunt adeptul ideilor care au fost puse în practică în alte părți și care au dat roade. Dacă puterea exemplului ne oferă soluții foarte simple, nu văd de ce n-am face-o. Dacă în alte țări s-a întâmplat și lucrurile au dat rezultate, nu văd de ce în România ar putea fi altfel.

Rep.: Cum apreciați proiectele ministrului Nicolăescu?

N.B.: Eugen Nicolăescu este un foarte bun comunicator, din punct de vedere politic aș putea spune că apreciez acest lucru, dar, repet, Ministerul Sănătății, cu cât facem mai puțină politică, cu atât e mai bine pentru pacienți și pentru medici. Deocamdată abordarea în timpul mandatului domniei sale a fost doar politică. Deci un set de idei, unele mai bune, unele mai puțin bune, dar punerea în practică a lipsit cu desăvârșire și nu putem vorbi aici despre o prezență pasageră la Ministerul Sănătății, cum au fost alți miniștri, adică unde putem spune că n-a existat un timp suficient necesar punerii în practică. Aici totuși vorbim de o prezentă mai lungă sau poate chiar de cea mai multă la Ministerul Sănătății.

Rep.: Aveți doar trei săptămâni la Ministerul Sănătății, dar vă paște moțiune simplă.

N.B.: Cred că v-am răspuns și la această întrebare, tot prin cea anterioară. Este un gest superficial, din punctul meu de vedere, nu poți să depui o moțiune simplă la trei săptămâni de la instalarea unui alt ministru, mai ales când cunoști destul de bine, sau sper că domnia sa cunoaște destul de bine situația. Eu cred că, de fapt, această moțiune este depusă pentru ministrul Nicolăescu. Nu știu, poate se referă la termenul de august anul trecut. Nu? De ce n-au intrat aceste lucruri sau de ce n-a reușit să finalizeze aceste lucruri anul trecut, ar fi o întrebare foarte bună de răspuns.

Rep.: Cea mai grea problemă a sistemului?

N.B.: Vedeți, toată lumea a vorbit de subfinanarea sistemului sanitar, lucru cu care nu pot spune că nu sunt de acord. Niciodată nu au fost suficient de mulți bani pentru sănătate, dar nu numai pentru sănătate, nicăieri nu avem atât de mulți bani pe cât ne-am dori. Dar cred că, în momentul de față, cea mai mare problemă a noastră e că nu am reușit să cheltuim eficient nici măcar banii pe care-i avem. Și atunci cred că de aici sunt cele mai nefaste repercusiuni asupra sistemului.

Rep.: Adică este risipă.

N.B.: Adică, de foarte mulți ani, cheltuim bani unde n-ar trebui să-i cheltuim și, din păcate, acolo unde ar trebui să fim foarte atenți, suntem foarte superficiali. Și, repet, foarte multe lucruri nu sunt atât de costisitoare și nu le facem, și sunt lucruri esențiale. De exemplu, nu facem prevenție. Uitați, sistemul sanitar din România nu se bazează deloc pe o atitudine preventivă. Și atunci, cheltuim de multe ori mai mulți bani decât am putea să-i cheltuim dacă am face prevenție.

Rep.:Toți miniștrii au avut în programul de guvernare un capitol important dedicat prevenției.

N.B.: La modul declarativ, toți și-au asumat acest lucru, au spus că-l vor dezvolta, dar în practică nu s-a întâmplat și uitați-vă că, deși avem programe naționale și foarte multe dintre ele sunt bine structurate, avem și idei foarte bune, specialiști avem la fel de buni, cred că e de necontestat acest lucru, nu reușim să îmbunătățim semnificativ starea de sănătate a populației în România.

Rep.: La 1 august, programele de sănătate urmau să treacă la CNAS, care avea, printre altele sarcina de a imuniza populația.

N.B.: Este o discuție la care eu nu pot să nu iau în calcul ce spune Colegiul Medicilor, mai ales că ei sunt cei care pun în practică acest program. De aceea spun că de multe ori am avut parte de abordări foarte superficiale, nu am cum să decid fără să vorbesc cu cei care vor face acele imunizări. Și aici iarăși nu cred că avem o consultare foarte serioasă, nici a Casei Naționale de Asigurări, pentru că și ei au fost foarte reticenți în a prelua aceste programe, motivând modul greoi de lucru. Nici practica europeană nu ne dă un argument în acest sens. Deci iarăși o măsură luată destul de în pripă, aș putea spune, n-aș vrea să folosesc în termeni mai duri, dar o măsură destul de pripită, care s-ar putea să nu aibă consecințele pe care le prevedea conducerea anterioară a ministerului, ba din contră, s-ar putea să cheltuim și mai mulți bani. Dacă facem un calcul mult mai atent, mutarea dintr-o parte în alta s-ar putea să fie mult mai costisitoare decât păstrarea programelor aici. Repet, cred că abordarea corectă este aceea de a aduce pe tapet neajunsurile acestei propuneri, dar decizia nu pot s-o iau sau nu pot să vă dau un răspuns aici până nu discut cu cei implicați și mai ales până nu văd punctul de vedere al colegilor.

Rep.:Astăzi este ziua dumneavoastră de naștere. Vă urăm «La mulți ani»! Ce v-ați dori foarte mult să se împlinească azi?

N.B.: Dacă s-ar putea ca azi să am și pachetul de bază finalizat și lista de compensate updatată și fără impact bugetar, aș fi cel mai fericit.

Rep.: Colegii liberali vă oferă în dar moțiunea.

N.B.: O iau tot ca pe un cadou. Fiind de ziua mea depusă, da, consider că e de fapt pentru alt ministru.