Prima pagină » Știri » Bănicioiu vrea taxă mai mare pe țigări și pe alcool. Cum justifică MS dorința creșterii taxei de viciu

Bănicioiu vrea taxă mai mare pe țigări și pe alcool. Cum justifică MS dorința creșterii taxei de viciu

Bănicioiu vrea taxă mai mare pe țigări și pe alcool. Cum justifică MS dorința creșterii taxei de viciu
Ministerul Sănătății consideră că taxa pe viciu la tutun, dar și la alcool, ar trebui majorată anual, deoarece consumul de țigări a scăzut influențând încasările din contribuția pentru sănătate, care sunt astfel mai mici, în timp ce cheltuielile cu bolile fumătorilor sunt în creștere continuă.

Creșterea costurilor cu diagnosticul și tratamentul bolilor provocate de fumat este generată atât de descoperirea unor metode noi în medicină, dar și de atingerea pragului de vârstă de 45 ani de către „cohorta populațională născută în perioada 1967-1969”, se arată într-un document semnat de conducerea ministerului.

Contribuția pentru sănătate aplicată produselor din tutun, cunoscută sub numele de „taxă pe viciu”, a fost introdusă de Guvern în 2006 și stabilită la 20 de eurocenți pentru fiecare pachet de țigări și 200 de euro pentru fiecare hectolitru de alcool rafinat. O majorare a acestei taxe ar genera scumpirea unui pachet cu țigări și a unei sticle cu alcool.

În documentul citat, ministerul arată că Organizația Mondială a Sănătății recomandă creșterea taxării produselor din tutun și sprijinirea fumătorilor în vederea renunțării la fumat ca metode cost-eficiente de reducere pe termen scurt și mediu a consumului de tutun, fiind recomandată și aplicarea unei taxe asupra produselor din tutun care să fie utilizată pentru acțiuni de prevenire a debutului și de susținere a renunțării la fumat.

Ministerul arată, în același timp, că, urmare a scăderii considerabile a prevalenței fumatului în rândul populației generale (de la 36% în 2004 la 26% în 2011), consumul de țigarete a scăzut, motiv pentru care și încasările din contribuția pentru sănătate au scăzut, în timp ce cheltuielile pentru tratamentul și diagnosticul bolilor provocate de fumat au crescut, ca urmare a creșterii numărului de bolnavi și a posibilităților terapeutice, suma cheltuită pentru spitalizarea și tratamentul prin programele naționale de sănătate doar a cazurilor atribuibile fumatului fiind cu aproximativ 100 milioane lei mai mare decât cea încasată din contribuția pentru sănătate aplicată produselor din tutun.

„Având în vedere creșterea continuă a cheltuielilor legate de diagnosticul și tratamentul bolilor provocate de fumat (ca urmare a descoperirii de metode noi de diagnostic și tratament, dar și ca urmare a atingerii pragului de vârstă de 45 de ani de către cohorta populațională născută în perioada 1967-1969), identificarea unei soluții prin care contribuția pentru sănătate aplicată produselor din tutun (și alcool) să crească anual ar trebui să fie o prioritate”, se afirmă în document.
Ministerul avansează în această teorie și precizează că Organizația Mondială a Sănătății, Banca Mondială, dar și experiența altor țări „indică mai multe posibilități”, printre care creșterea anuală a actualei taxe fixe aplicate fiecărui pachet de tutun, de 0,20euro/pachet, înlocuirea acestei taxe fixe cu un procent fix din acciza totală (cum este cazul taxei de 1% din acciză destinată Ministerului Sportului) sau aplicarea unei taxe pentru sănătate, distinctă de acciză, de exemplu ca procent din veniturile firmelor care comercializează produse din tutun, dar și alcool.

„Ministerul Sănătății a implementat încă din 2006 recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind metodele eficiente de reducere a poverii bolilor produse de consumul de tutun, precum și prevederile Convenției Cadru pentru Controlul Tutunului privitoare la creșterea taxării produselor din tutun și sprijinirea fumătorilor în vederea renunțării la fumat ca metode cost-eficiente de reducere pe termen scurt și mediu a consumului de tutun. Astfel, Ministerul Sănătății a reluat în 2014 finanțarea componentei de tratament al dependenței tabagice („Programul Stop Fumat” și linia telefonică gratuită Tel Verde Stop Fumat) în cadrul Programului Național de Promovare a Sănătății, alocând un buget de aproximativ 1,3 milioane lei. Având în vedere importanța acordată domeniului prevenției bolilor în recent adoptata Strategie Națională de Sănătate Publică, susținerea de către Ministerul Sănătății a reducerii fumatului va continua și în perioada următoare”, se mai arată în document.

Taxa pe viciu aduce la bugetul de stat un plu de 1,3 miliarde de lei

În vara acestui an, reprezentanții Ministerului Sănătății au declarat agenției Mediafax că taxa pe viciu aduce Sănătății, din 2006, circa 1,3 miliarde de lei pe an, din care sunt completate bugetele programelor naționale, cele pentru reabilitarea unităților sanitare și pentru achiziții de echipamente, aparatură pentru spitale și ambulanțe.

Sumele provenite din taxa pe viciu care au revenit Ministerului Sănătății în perioada 2006-aprilie 2012 au fost de aproximativ 7,5 miliarde de lei, conform datelor instituției. Din perspectiva finanțării sănătății, între 2007 și 2014, această nouă resursă a reprezentat circa 9-10% din totalul cheltuielilor publice pentru sănătate.

Cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, Fundația Medicală „Pneuma” a lansat o petiție publică prin care i-a invitat pe toți cei care își doresc o viață fără tutun să solicite majorarea taxei pe viciu, având în vedere că peste 42.000 de români mor, anual, din cauza bolilor provocate de fumat.

În 2013, aproape 10.000 de români au sunat la numărul gratuit 0800.878.673 (STOPFUMAT), pus la dispoziție în cadrul Programului Național Stop Fumat, numărul celor interesați să se lase de fumat fiind dublu față de 2012, atunci când doar 4.327 de români au apelat linia telefonică, pentru a afla informații despre cum se pot trata.

Inițiatorii petiției arată că cea mai alarmantă cifră legată de incidența fumatului se înregistrează în rândul tinerilor sub 15 ani, unul din patru fumând zilnic.

Cei mai mulți fumători (43,1%) au început să fumeze la o vârstă între 17 și 19 ani, iar 18,1%, după vârsta de 20 de ani. Majoritatea celor care au început să fumeze înainte de 15 ani sunt din mediul rural.

Autor

Citește și