BARONUL PUILOR Florin Popescu a scăpat de arestarea preventivă. Ședința Camerei Deputaților a fost suspendată
Ședința Camerei Deputaților în care trebuia să se supună la vot ridicarea imunității deputatului Florin Popescu a fost suspendată, marți, din lipsă de cvorum.
Ședința a debutat, conform programului, la ora 12.30, dar a fost suspendată imediat de către președintele de ședință, Viorel Hrebenciuc, care a constatat lipsa cvorumului. Hrebenciuc a cerut un vot de test și a constatat că la plen sunt prezenți doar 138 de deputați care au introdus cartela pentru vot.
„E lipsă de cvorum”, a spus Hrebenciuc, după care a suspendat ședința.
Anterior, Camera Deputaților a fost reunită în plen, în ședința de dimineață, unde au fost dezbateri generale pe diferite proiecte înscrise pe ordinea de zi.
Anterior, surse parlamentare au declarat, pentru Mediafax, că valul de anchete ale DNA având drept țintă senatori și deputați din mai multe partide a determinat o solidarizare a parlamentarilor în a refuza cererile de aprobare a percheziționării, reținerii sau arestării colegilor lor. De altfel, chiar în cazul lui Popescu, solicitarea DNA a plecat cu aviz negativ din Comisia juridică.
Orice astfel de solicitare se face în baza articolului 72 din Constituție, conform căruia „deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”. Conform aceluiași articol, urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, competența de judecată aparținând Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri”, menționează același articol.
DNA a cerut avizul Camerei Deputaților pentru arestarea preventivă a lui Florin Popescu, pentru folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. „Din probele analizate rezultă suspiciunea rezonabilă că faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, efectuarea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale constau în aceea că, în cursul anului 2012, inculpatul Popescu Florin Aurelian, folosind influența și autoritatea decurgând din funcția de președinte al organizației județene Dâmbovița a unui partid, i-a cerut administratorului unor societăți comerciale cantitatea de 50.000 – 60.000 pui grill (60 – 80 tone, cu valoare de peste 400.000 lei) pentru a o distribui în scop electoral cetățenilor din județul Dâmbovița, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2012”, a arătat DNA în cerere.
Deputații din Comisia juridică au respins, în 28 aprilie, cererea în cazul deputatului Popescu, fost membru PDL, care a trecut la PMP, de unde s-a autosuspendat după ce a fost declanșată acțiunea judiciară împotriva lui. Au fost înregistrate 15 voturi „împotrivă”, 7 voturi „pentru” și o abținere. Popescu a declarat, după ce Comisia juridică a respins cererea privind arestarea sa preventivă, că nu a mâncat nici măcar o aripă de pui și că acuzațiile se referă la trafic de influență, și nu la luare de mită.
– Cea mai recentă respingere în Parlament a unei cereri de ridicare a imunității unui parlamentar a avut loc în martie. Camera Deputaților a respins prin vot secret solicitarea privind încuviințarea urmăririi penale a fostului ministru de Finanțe Daniel Chițoiu. Au votat împotriva solicitării de începere a urmării penale 248 de deputați, iar în favoarea cererii s-au înregistrat 108 voturi. De asemenea, trei voturi au fost anulate.
Direcția Națională Anticorupție a cerut Procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție să solicite Camerei Deputaților aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chițoiu, în dosarul „Carpatica”, pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanțelor. Din probele administrate de procurori a rezultat că, în calitate de ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu a inițiat proiectul de Ordonanță de urgență care reducea numărul membrilor consiliului și prevedea noi cerințe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiția experienței profesionale de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor. În referatul procurorilor se mai arată că, prin faptele descrise, au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului și ASF.
– Pe 17 februarie, Camera a respins, prin vot secret, ridicarea imunității deputatului PSD Vlad Cosma. Cererea ministrului Justiției referitoare la încuviințarea arestării lui Cosma a întrunit 105 voturi favorabile, iar 222 deputați au votat împotrivă. Ca și în cazul lui Popescu, Comisia juridică a respins, înaintea ședinței de plen, cererea de încuviințare a arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma. Prim-ministrul Victor Ponta a votat primul, în plen, în privința cererii Ministerului Justiției de încuviințare a arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma, urmat de membrii Cabinetului său, deputați.
Vlad Cosma și tatăl său, Mircea Cosma, sunt urmăriți penal pentru trafic de influență, fiind acuzați de DNA că ar fi cerut și primit peste 4,4 milioane de lei de la trei oameni de afaceri prahoveni ale căror firme au contracte cu CJ Prahova, denunțători în cauză. Firmele controlate de toți cei trei sunt urmărite penal în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, dosar în care sunt inculpați Răzvan Alexe, dar și fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, alături de alți oameni de afaceri din Prahova.
– Un alt caz similar este cel legat de ministrul liberal Varujan Vosganian. DIICOT a cerut procurorului general, în 3 septembrie 2013, să sesizeze Senatul, respectiv șeful statului cu cereri de începere a urmăririi împotriva foștilor miniștri ai Economiei Varujan Vosganian și Adriean Videanu, pentru că aceștia l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae și ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro. Procurorul șef al DIICOT a solicitat atunci procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) să sesizeze Senatul pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei și membru al Guvernului în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, senator la acel moment, care ocupa și funcția de ministru în cadrul Ministerului Economiei, pentru complot și subminarea economiei naționale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei, se preciza într-un comunicat de presă al DIICOT. Această solicitare a fost respinsă, în 7 octombrie 2013.
– Un alt parlamentar în cazul căruia Legislativul a respins arestarea solicitată de Justiție este Ion Stan. Solicitarea de încuviințare a arestării preventive a lui Stan a fost respinsă prin vot, la 21 decembrie 2012, de plenul Camerei Deputaților, deși Comisia juridică a Camerei Deputaților votase anterior pentru încuviințarea arestării preventive a inculpatului. Având în vedere circumstanțele legate de imunitatea parlamentară, procurorii au dispus față de Ion Stan măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 zile. Durata măsurii preventive a fost prelungită succesiv. Deputatul Ion Stan a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, fiind acuzat că ar fi pretins sume importante de bani în schimbul cărora s-ar fi angajat față de omul de afaceri Nicușor Dima, care i-ar fi sponsorizat campania electorală, că îi va obține contracte cu statul.
– De asemenea și spre finalul legislaturii trecute au fost respinse două solicitări de avizare a începerii urmăririi penale. Camera Deputaților a respins, în 11 septembrie 2012, solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva foștilor miniștri Laszlo Borbely și Victor Paul Dobre.
În cazul lui Victor Paul Dobre s-au înregistrat 47 de voturi „pentru” ridicarea imunității și 183 de voturi „împotrivă”. Pentru ridicarea imunității lui Laszlo Borbely s-au înregistrat 53 de voturi „pentru” și 181 de voturi „împotrivă”.
În cazul lui Borbely Laszlo, deputat și ministru al Mediului, era vorba despre două infracțiuni de trafic de influență și fals în declarațiile de avere, în formă continuată, iar în cazul lui Victor Paul Dobre, solicitarea viza o adresă către Curtea Constituțională prin care precizau că MAI nu-și poate asuma numărul de alegători înscriși pe liste pentru referendumul de demitere a lui Traian Băsescu.
– Cea mai recentă încuviințare a arestării preventive a unui deputat a avut loc în Parlament pe 27 decembrie 2013, în cazul deputatului Gheorghe Coman, actualmente condamnat pentru că a primit bani și o sticlă de whisky în schimbul menținerii în funcție a unui șef din Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Buzău. Potrivit procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în perioada noiembrie – decembrie 2013, Gheorghe Coman, folosindu-se de influența conferită de funcția de conducere deținută în cadrul formațiunii politice din care face parte (Partidul Conservator), i-a solicitat unui denunțător, în schimbul menținerii acestuia în funcția publică de director executiv adjunct al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Buzău, diverse servicii precum și foloase materiale necuvenite.
– De asemenea, Parlamentul a încuviințat cererea Justiției în cazul fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul Transformatorul și încarcerat în Penitenciarul Iași. Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca „Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituției. Fenechiu, în vârstă de 48 de ani, a fost președintele PNL Iași din 2004, din 2008 a deținut funcția de vicepreședinte al PNL la nivel central, iar după decizia instanței a demisionat din PNL. Fenechiu a fost ministru al Transporturilor timp de șapte luni, până în iulie 2013, când s-a retras din această funcție ca urmare a condamnării în primă instanță în dosarul „Transformatorul”.
– Parlamentul urmează să se pronunțe și în cazul senatorului PSD Marius Isăilă, pentru care s-a cerut încuviințarea arestării preventive. Acesta era așteptat, pe 29 aprilie, la audieri la Comisia juridică, pentru a-și exprima un punct de vedere. El nu a venit, deși fusese prezent în cursul dimineții respective în Senat, la ședința Comisiei de buget-finanțe. Decizia în cazul solicitării de încuviințare a arestării preventive a senatorului PSD Marius Isăilă a fost amânată prin decizia majorității membrilor prezenți. Procurorii spun că solicitarea de arestare preventivă a lui Isăilă este justificată de faptul că au fost constatate „repetabilitatea actelor infracționale, întinderea acestora în timp (2012 – 2014), modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor – prin folosirea/interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse urmare a traficării influenței, modalitatea conspirată de a aborda discuțiile cu tematică infracțională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialog în șoaptă însoțit de gestică), precum și încercările de a șterge urmele infracțiunilor prin redactarea unor contracte false care să creeze o altă aparență decât realitatea primirii unor sume de bani”.
De asemenea, DNA susține că Isăilă a încercat să afle date nedestinate publicității, despre posibile cercetări ce s-ar fi putut efectua față de persoana sa de către organele judiciare. Procurorii precizează că Marius Isăilă a ocupat o serie de funcții în sistemul public de finanțe, fiind director în Administrația Financiară sector 5, director adjunct al Direcției de Control din cadrul ANAF, șef serviciu în Ministerul de Finanțe, la Oficiul de Plăți și Contracte PHARE, pentru ca din decembrie 2012 să fie ales senator.
În 2012, Isăilă ar fi solicitat o mită de 200.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni în soluționarea favorabilă a controlului ANAF, el fiind la acel moment șef serviciu în Ministerul Finanțelor. Actualul senator PSD, alături de consilierul său Ștefan Cristian Ene, ar fi primit 180.000 de euro, în vreme ce un intermediar al mitei a obținut 20.000 de euro din suma totală. Intermediarul, Cătălin Cristescu, era comisar în cadrul Gărzii Financiare și reprezenta legătura cu omul de afaceri Lucian Timofanovici, deținător al firmei SC Dave Research SRL.
Un alt caz care ar putea ajunge în discuția Parlamentului, în varianta în care ar câștiga alegerile parțiale din 25 mai este cel al fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, în prezent candidat PSD la Camera Deputaților, în Colegiul 2 din Satu Mare. De altfel, președintele PSD, Victor Ponta, a declarat, duminică, că Silaghi se va înscrie în partid pentru a putea candida.
Silaghi a mai fost deputat de Satu Mare din partea PNL, iar DNA a solicitat atunci Camerei Deputaților încuviințarea urmăririi penale împotriva sa pentru trafic de influență, infracțiune pe care ar fi săvârșit-o în timpul mandatului de ministru al Transporturilor.
Procurorii DNA l-au acuzat că, în cursul anului 2012, i-ar fi cerut lui Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea de către compania de transport aerian din grupul de firme controlate de acesta a unor noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinații din Europa. Silaghi s-ar fi angajat, în schimbul serviciului cerut lui Iordache, să intervină la funcționari din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, structură aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor pentru ca instituția să efectueze în termen plățile aferente contractelor încheiate cu societatea Romstrade, dar și pentru continuarea derulării contractelor, deși termenele lucrărilor erau întârziate. Procurorii au mai susținut că, în 22 noiembrie 2012, Ovidiu Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro.
Silaghi a renunțat la postul de deputat în 3 septembrie 2013, în schimbul continuării mandatului de europarlamentar preluat de la Cristian Bușoi, numit șef al CNAS. Dobândirea calității de europarlamentar a dus la tergiversarea cercetărilor făcute de DNA, care a fost nevoit să se adreseze Parlamentului European pentru ridicarea imunității, cerere încă nesoluționată.
O nouă alegere a sa în Parlament ar face necesară și o nouă procedură de avizare a urmăririi penale. Din această perspectivă, deși se afla pe lista PNL pentru alegerile parțiale, a optat pentru PSD.