Prima pagină » Reportaj » Bășcălie și bacșiș: Clienții din Centrul Vechi cer bon pentru bacșișuri mici, doar ca să pună pozele pe Facebook. Și o poză cu taximeTRIȘTI

Bășcălie și bacșiș: Clienții din Centrul Vechi cer bon pentru bacșișuri mici, doar ca să pună pozele pe Facebook. Și o poză cu taximeTRIȘTI

De vineri, 8 mai, fiecare unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare de servicii este obligată nu doar să emită bonuri fiscale pentru bacșiș, ci să aibă și un registru de bani personali, în care angajații trebuie să declare sumele cu care vin la începutul zilei de muncă. Deși poate, la prima vedere, totul pare simplu, pentru operatorii economici s-a complicat foarte mult când a venit vorba de procurarea și notificarea ANAF-ului de existența registrului respectiv. În cazul taximetriștilor, situația este și mai complicată. În timp ce surse din Ministerul de Finanțe susțin că obligația de a emite bon fiscal și de a avea registru de bani personali nu li se aplică, reprezentanții companiilor de taximetrie au intrat într-o isterie: aglomerație la sediile ANAF și valuri de nemulțumiri referitoare la noile prevederi. "E o anomalie, o porcărie, aparatele nu pot emite bon fiscal pentru bacșiș", s-au plâns taximetriștii care, în ciuda "anomaliei", și-au luat deja registrul de bani personali, "de dragul legii". La rândul lor, nici chelnerii și ospătarii de la terasele din Centrul Vechi nu sunt foarte mulțumiți. Emit bon fiscal pentru bacșiș, își declară banii personali în registru, dar dezaprobă cu tărie noile prevederi. "O să rămână fără ospătari. Nu se mai merită meseria asta", avertizează o tânără ospătăriță. Cum a fost prima zi în care toți operatorii economici de vânzare de bunuri sau prestare de servicii s-au văzut nevoiți să declare banii din buzunar, vezi într-un material Gândul.

Bonuri pentru bacșiș și registru de bani personali- acestea sunt noile obligații ale companiilor care vând bunuri sau prestează servicii. Iar vineri, 8 mai, a fost prima zi în care angajații au fost nevoiți să-și declare fiecare ban din buzunar cu care au venit la serviciu. Numai că, susțin aceiași angajați, măsura este una deficitară. Ce se întâmplă dacă un angajat cheltuiește din bani pe timpul zilei? Sau dacă suma cu care au venit se mărește din motive personale? Cum ar justifica ei modificările financiare în fața unui inspector antifraudă?

Multe întrebări, multe nemulțumiri, însă toți operatorii economici s-au conformat noilor prevederi legale. Gândul a luat la rând aproape toate terasele din Centrul Vechi și toate erau echipate atât cu case de marcat care emit bonuri pentru bacșiș, cât și cu acel registru de bani personali. Nimeni nu pare să susțină noile prevederi, însă nu au ce să facă.

Pe strada Covaci, la o terasă  tradițională, am găsit o ospătăriță care a avertizat că, din cauza impozitării bacșișului, meseria pe care o practică nu va mai fi atractivă. Deși emite bon fiscal pentru tips-ul pe care îl primește, indiferent de sumă și indiferent dacă îl cere clientul, tânără nu vede avantajele.

„Nu mi se pare în regulă. O să rămână fără ospătari pentru că nu se mai merită, meseria asta chiar nu se mai merită. Dar nu poți nici să impui clientului să-ți dea cei 10%. E la aprecierea lui, poate să-ți dea 20% sau peste 20% sau poate să nu-ți dea 10% sau poate să nu-ți dea deloc. Nu ai cum să le impui să-ți dea 10%. Asta depinde și de servicii, depinde și de om, am mese de străini care nu lasă nimic pentru că ei sunt învățați să dea 10% pe bon, așa cum fac în străinătate”, a spus ea pentru gândul.

Bacșiș de 20 de bani, pe bon fiscal

Procedura este următoarea: clientul cere nota de plată, ospătarul îi aduce bonul fiscal, clientul lasă o sumă, ospătarul se întoarce cu restul. Dacă mai rămâne ceva în folder, adică bacșișul, atunci ospătarul se întoarce la casa de marcat și emite un bon fiscal pentru suma rămasă. De multe ori, clientul nu doar că nu cere bon pentru bacșiș, ci chiar îi precizează ospătarului că nu îl vrea.

„Chiar am avut azi o rezervare și mi-au spus că nu au nevoie de bon. Și l-am emis, suntem obligați de manager să facem asta”, a spus ea, râzând.

Surpriza a venit când o altă ospătăriță s-a întors cu un bacșiș de 20 de bani. Nota de plată a fost de 79.8 lei, iar clientul a lăsat 80 de lei și a plecat. Inevitabil, bonul pentru „marele” bacșiș de 20 de bani a fost emis.

Registrul de bani personali este o altă poveste. Terasa este dotată cu așa ceva și, într-adevăr, pe prima pagină sunt trecute numele angajaților și sumele pe care le-au declarat la începutul programului.

„Nu mi se pare normal. Nu știu exact cum sunt cu banii, dacă eu mă duc, de exemplu, acum și îmi cumpăr ceva de la un chioșc și nu mi se emite bon fiscal, ce fac, cum înregistrez banii pe care eu i-am cheltuit, să spunem, pe o ciocolată? Cum dovedesc eu că am cumpărat ceva? Sau se întâmplă să vină tot felul de vânzători ambulanți pe stradă, cu un ruj, cu o cremă, cu un fard și vreau să cumpăr ceva, cu banii ăia cum fac, cum procedez? Nu mi se pare normal.”, s-a arătat ospătărița nemulțumită.

La un fast-food cu specific grecesc, aceeași situație. Se emite bon fiscal, angajații își declara deja de câteva zile banii cu care vin la serviciu, însă și aici se plâng de eventualele diferențe financiare care pot apărea pe parcursul zilei.

„Există cazuri în care un angajat consumă acei bani sau primește de la niște prieteni  niște bani pe timpul zilei și pur și simplu nu mai ai cum să-i modifici, să modifici registrul. Mi se pare un lucru căruia nu-i văd rostul. Avem prieteni, mai împrumutăm cu bani prieteni la nevoie și sunt situații când îi aduc înapoi, dar suntem la locul de muncă și nu putem să-i acceptăm pentru că n-avem cum să dovedim că-i avem de unde-i avem. Noi vom încerca, pe tot posibilul, să ținem cont de aceste decizii, dar cum v-am explicat și mai devreme, apare o problemă, trebuie să-i dai un ban unui prieten, apare o problemă și ai nevoie de bani când ieși din tură și trebuie să plătești ceva. Aici nu mă refer la lucruri pe care ți le cumperi și ai bonul fiscal la tine, ci lucruri de viață care se pot întâmpla, doamne ferește”, a spus administratorul tavernei grecești.

La o altă terasă, puțin mai retrasă de agitația Centrului Vechi, chiar în spatele Hanului Manuc, barmanul a venit la serviciu cu 57 de lei. La ora 18:00, deja nu mai avea niciun ban.

„Ne declarăm banii când venim la muncă și când plecăm.  Azi am declarat 57 de lei. Mi-am cumpărat mâncare și suc de la magazin, dar nu avem o rubrică încă în care să declarăm dacă primim sau pierdem bani. Din moment ce nu e o regulă clară, nu mi se pare ok să ne declarăm banii. Nici Guvernul nu cred că s-a gândit la chestia asta foarte bine înainte s-o implementeze. Să-ți dau un exemplu. Eu am declarat 57 de lei când am venit, iar acum nu mai am niciun ban, i-am stricat pe toți. Asta ar fi o problemă”, a spus tânărul.

Întrebat dacă au fost clienți care să ceară special bon fiscal pentru bacșiș, barmanul a recunoscut că da, precizând însă că a fost doar din curiozitate.

„Chiar azi am avut un client, a fost curios cum arată bonul fiscal, i l-am dat, i-a făcut o poză și a postat-o pe Facebook. Era pentru 4 lei. Unii ne și spun că nu au nevoie de bon, alții doresc de curiozitate, să vadă cum arată”, ne-a povestit el.

„Anomalia” taximetriștilor

Adevărata problemă apare însă la taximetriști.  Cum ei nu au case de marcat, ci un simplu aparat care emite bon fiscal pe suma pe care o calculează singur, șoferii, dotați însă cu registru de bani personali, subliniază anomalia.

„Nu există această posibilitate. Mi-am luat un caiet pentru declararea banilor, dar nu putem emite bon pentru bacșiș. Aparatele nu pot emite bon pentru acest lucru, nu are tastatură, nu are absolut nimic care să poată emite un alt ban. Nici nu se poate practic. Caietul o să ne ajute pentru abuzurile pe care o să le facă ANAF ca să descopere marea evaziune fiscală pe care o fac taximetriștii. E o anomalie, e o porcărie, dar ce să facem acum? Luăm caiete, luăm ce trebuie”, a spus un taximetrist pentru gândul.

Un alt șofer, dotat și el cu registru de bani personali, se plânge și el de noile prevederi. După ce că a dat 17 lei pe caietul A4 din banii proprii și a declarat 0 lei la începutul zilei, taximetristul dă vina pe autorități că scopul noilor prevederi este doar pentru a da amenzi usturătoare.

„Îl ținem (n.r.- registrul) ca să țină ei evidența la banii care cred ei că-i furăm.  Ca să mai scoată ei niște bani la buget că n-au de unde să fure mai mult. Ce impozitează ei? Ei știu ce impozitează. Vrea să te prindă cu un leu în plus sau un leu în minus și să-ți dea amendă 90 de milioane. Nu cred că rezolvă ceva. Decât să dea amenzi. Pentru stat e bine, dar pentru noi nu. Că o să ne dăm toți demisia, nu-ți convine să stai”, a spus și acest taximetrist.

Și în timp ce toate companiile de taximetrie s-au conformat noilor prevederi, încă nu este foarte clar dacă acestea se aplică și în cazul lor. Surse din Ministerul de Finanțe au precizat pentru gândul că actul normativ nu este valabil și în cazul lor tocmai pentru că nu sunt dotați cu case de marcat care să poată emite bon fiscal pentru bacșiș. Cu toate acestea, pentru a obține un răspuns oficial de la autorități, care să clarifice situația, este un drum anevoios.

Gândul a contactat reprezentanții ANAF, care ne-au trimis la Ministerul de Finanțe. Aici, gândul i-a contactat pe cei doi secretari de stat, Dan Manolescu și Attila Gyorgy, pe ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, plus reprezentanții biroului de presă și cei ai cabinetului ministrului. Între timp, gândul a făcut două solicitări oficiale la ANAF și la Ministerul de Finanțe, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Nimeni nu știe, nimeni nu poate răspunde. Până în momentul publicării articolului, nu a fost primită nicio comunicare oficială de la autorități care să lămurească problema, dacă noile prevederi se aplică și taximetriștilor și în ce măsură.

Care sunt noile obligații

Prin ordonanța de urgență nr. 8/2015, Guvernul a introdus, de la 1 mai, obligația operatorilor economici de a emite bon fiscal și pentru sumele încasate pe post de bacșiș. Măsura a venit ca urmare a scandalului provocat de inspectorii anifraudă, acuzați că au închis afaceri pentru sume foarte mici găsite în plus în casa de marcat, justificate ca fiind bacșișuri. Și pentru că angajații au pus problema banilor personali, atunci Guvernul a venit cu o măsură complementară: registrul de bani personali, obligatoriu din 8 mai.

Prin ordinul de ministru nr. 513/2015, se arată că registrul trebuie să fie un caiet format A4, cu foile numerotate crescător, ștampilat și semnat de administratorul operatorului economic. Acest registru trebuie notificat la ANAF, în maximum 5 zile lucrătoare de la achiziționarea sau înlocuirea lui, și se completează în fiecare zi de angajați.

În prezent, nu există rubrici speciale pentru a marca eventualele diferențe între sumele declarate la începutul zilei și pe parcursul zilei și nu se permit șetrsături sau modificări.

Un astfel de registru variază ca preț, între 17 și 25 de lei, iar administrația financiară trebuie notificată fie la unul dintre sedii, fie prin poștă. În ultimele zile, angajații au stat și trei-patru ore la coadă pentru a-și declara registrul de bani personali.
 

 

Citește și