Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică că, în urma deciziei luată de NATO, de operaționalizare a primei faze a scutului antirachetă, cel puțin sudul României este protejat antibalistic, din 2015 protecția fiind extinsă pe întreg teritoriul, în urma intrării în funcțiune a bazei Deveselu.
„În momentul de față, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluție definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu și-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de Sud-Est a Europei este protejată în momentul de față, începând de astăzi. Ați observat, probabil, în discursul meu, că punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document, cu toată geografia lui. Vom vedea dacă așa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parțial, teritoriul României în momentul de față este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică și ea vine să garanteze cetățenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele”, a afirmat președintele Băsescu, într-o conferință de presă.
El a explicat că acoperirea scutului antirachetă operaționalizat în această fază este variabilă, pentru că este asigurată de două nave dispuse în zona de sud-est a Europei, iar când una dintre acestea e mișcată din dispozitiv acoperirea va fi numai pentru sudul României.
„Deci, ceea ce va face siteul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două amplasate în niște zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două. Când e una e doar sudul României acoperit”, a spus Băsescu.
De asemenea, el a subliniat că, dincolo de acoperirea din acest moment a scutului, mai importante sunt „semnalul politic și voința ca această capabilitate să fie funcțională la acest Summit”.
Președintele a reiterat disponibilitatea României și a SUA, când întreg sistemul va fi operațional după 2015, de a-l integra în sistemul NATO.
Președintele a precizat că a reiterat în Consiliul Nord Atlantic și poziția României referitoare la Rusia.
„În ceea ce privește poziția față de Rusia, am prezentat-o și în Consiliu. România susține o transparență totală a informațiilor în raport cu Federația Rusă, pentru a crea condiția de încredere. În același timp, România respinge orice soluție prin care un terț din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiții legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetățenilor noștri și a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranță”, a mai declarat Băsescu.
Șefii de stat și de Guvern ai țărilor membre NATO au declarat duminică, la Chicago, operațională prima fază a instalării scutului antirachetă destinat protejării Europei de tiruri provenind din Orientul Mijociu, a anunțat un oficial din cadrul Alianței Nord-Atlantice, a relatat AFP.
Este vorba despre prima dintre cele patru etape care vor conduce la instalarea completă a sistemului de apărare antirachetă, bazat pe o tehnologie americană, la orizontul anilor 2018-2020.
„Să ne apărărm împotriva rachetelor este indispensabil. Ne confruntăm cu amenințări reale”, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen înainte de deschiderea summitului Alianței Nord-Atlantice, care se desfășoară până luni la Chicago.
Acest proiect este puternic criticat de către Rusia, care îl consideră o amenințare la adresa securității sale și cere să fie asociată sistemului sau, în caz contrar, să primească garanții că acesta nu va viza capacitatea sa de disuasiune nucleară.
Alianța Nord-Atlantică încearcă să convingă Moscova că ea nu consideră Rusia drept o amenințare, spre deosebire de Iran sau de alte țări dotate cu rachete balistice.
Comandat de la baza Ramstein (Germania), scutul va fi compus dintr-un radar ultraputernic instalat în Anatolia (Turcia), rachete de tip SM-3 instalate la bordul unor fregate de tip Aegis staționate în Mediterana și din interceptori instalați în România și Polonia.
Corespondență de la trimisul MEDIAFAX la Chicago, Marius Frățilă