BEC prezintă răspunsul la solicitarea președintelui CCR privind referendumul: A fost o eroare

BEC: Numărul diferit de alegători de la cele două întrebări de la referendum, dintr-o eroare

BEC i-a răspuns, vineri, președintelui CCR Valer Dorneanu, precizând că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendum se datoarează unei erori generate de formularea ambiguă a Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

„Urmare a adresei dumneavoastră vă comunicăm următoarele: «Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum…» consemnat la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificăril și completările ulterioare, în opinia noastră, reprezintă, fără îndoială, același număr cu «numărul persoanelor înscrise în listele electoral permanente» prevăzut de art. 5 alin. (2) din aceeași lege.

Înscrierea la această rubrică, de către unele birouri electoral al secțiilor de votare, și a alegătorilor cuprinși în listele electorale suplimentare, este o eroare generată de formularea ambiguă a textului de la pct. 1 din anexele nr. 2-4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificăril și completările ulterioare (textul care se regăsește pe procesul verbal din secția de votare poate sugera că «lista pentru referendum» este mai mult decât lista electorală permanentă, respectiv, că ar include și numărul alegătorilor care au votat pe lista suplimentară).

Precizăm că, în absența unei atribuții legale cu acest obiect stabilite în sarcina sa, Biroul Electoral Central nu putea dispune corectarea acestei erori, în condițiile în care legiutorul nu a introdus, la acest punct din procesul verbal de centralizare, o cheie de control care să împiedice o astfel de înscriere eronată.

În condițiile în care singura cheie legală, în cazul referendumului, este cea de la nota la anexele 2-4 din Lgea 3/2000, așa cum au fost ele modificate prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 29/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curții Constituționale 143/2019, Biroul Electoral Central nu poate cenzura procesele verbale întocmite de birourile electorale inferioare, întrucât atribuția sa legală, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu modificăril și completările ulterioare, este aceea de a centraliza toate procesele verbale întocmite la referendum.

În opinia noastră, numărul corect car trebuia înscris la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului este numărul total al alegătorilor din lisa electorală permanentă pe care fiecare biroul electoral al secției de votare l-a primit în format tipărit”, arată BEC, în răspunsul către CCR, document obținut de MEDIAFAX.

BEC: Unele diferențe de cifre au fost generat de greșelile unor Birouri Electorale Județene

Biroul Electoral Central mai precizează cu unele diferențe de cifre ale alegătorilor care au răspuns la întrebările la referendum au avut drept cauză greșeala unora dintre Birourile Electorale Județene în înscrierea pe liste, respectiv BEJ Constanța, Neamț și Vâlcea.

„Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central n.r. 72D/14.05.2019, pe care v-o transmitem anexat, în copie, alegătorii care doreau să votez la referendum nu puteau opta între cele două întrebări și, dacă declarau că doresc să voteze la referendum primeau ambele buletin de vot, iar consemnarea faptului că au votat, se făcea pe o singură listă electorală.

Având în vedere faptul că înscrierea la pct. 1 din procesul verbal se făcea prin consemnarea numărului de cetățeni înscriși într-o singură listă electorală permanentă, înscrirea unor cifre diferite pe cele două procese-verbal nu poate reprezenta decât erori de înscriere.

În acest context, reiterăm precizarea făcută și în răspunsul la întrebarea anterioară, că, în lipsa uni chei legale de control între cele două procese-verbale privind rezultatele referendumului, Biroul Electoral Central nu poat cenzura documentele birourilor electorale subsecvente, ci doar centralizează datele, așa cum ele au fost înscrise de acestea.

În ceea ce priveșt diferențele dintre cifrele de la pct. 1 din procesele verbale, precizăm că ele au fost generate prin înscrierile operate de trei birouri electorale județene, rspectiv Constanța, Neamț și Vâlcea, iar în cele 3 județe, erorile au fost făcute de 4 secții de votare:

– Secția nr. 478 din comuna Mereni, satul Osmancea, județul Constanța (diferență de +4 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
– Secția nr. 26 din municipiul Piatra-Neamț, județul Neamț, (diferența de +29 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
– Secția nr. 138 din orașul Călimănețti, județul Vâlcea (diferența de -816 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)
– Secția nr. 323 din comuna Păușești – Măglași, satul Pietrari, județul Vâlcea (diferența d +4 în Întrebarea 1 față de Întrebarea 2)

Influența generală la nivelul național est de 779 (mai mult în Intrebarea 2 față de Întrebarea 1)”, se arată în răspunsul BEC către președintele CCR Valer Dorneanu.

Știre inițială:

Președintele Curții Constituționale a României a cerut lămuriri în legătură cu sintagma „numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum” și dacă aceasta reprezintă „numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, potrivit unui document intrat în posesia Mediafax. 

Valer Dorneanu mai solicită precizări vizând posibilitatea de a exista un număr diferit de persoane votante pentru prima și cea de-a doua întrebare la referendum.

„Care sunt diferențele existente în procesele verbale întocmite pentru cele două întrebări de către Birourile Electorale Județene ce au condus la consemnarea de către Biroul Electoral Central a unui număr diferit de persoane la pct. 1 din procesele-verbale, respectiv la rublica numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum (identificare Birouri Electorale Județene care au transmis date diferite la pct. 1 din procesele verbale și diferența constatată la fiecare)”, se mai arată în document.

CCR a înregistrat, miercuri, o contestație prin care este solicitată anularea decretului 420 din 25 aprilie 2019, semnat de președintele Klaus Iohannis, pentru organizarea referendumului din 26 mai. Totodată, solicitarea este și de a infirma rezultatele referendumului național.

Judecătorii au amânat acest dosar pentru data de 27 iunie, pentru ca noii judecători ai Curții să poată participa la dezbateri. De asemenea, Curtea a primit și o contestație la una dintre întrebările formulate la acest scrutin, depusă miercuri.