Bica îl acuză pe Coldea că i-a cerut să reanalizeze situația lui Tender, care avea anumite contracte

Judecătorul ICCJ de drepturi și libertăți Horia Șelaru, care a dispus arestarea preventivă într-un al doilea dosar în cazul Alinei Bica, redă, în motivarea deciziei, declarația declarația fostei șefe a DIICOT, dată la momentul judecării propunerii de arestare.

Astfel Bica a arătat în fața instanței că Florian Coldea i-ar fi cerut să „reanalizeze” situația lui Tender, în dosarul Rafo-Carom, instrumentat de ea.

„Am fost chemată de domnul Coldea Florian, prim adjunctul Serviciului Român de Informații, care mi-a adus la cunoștință o informare în care mi se preciza că, din rațiuni de securitate națională, având în vedere poziția domnului Tender în Africa și faptul că prin S.C. PROSPECȚIUNI S.A. urmează să se deruleze anumite contracte, ar fi oportun să mă gândesc dacă este posibil să reanalizez situația acestui inculpat. I-am explicat domnului Coldea că lucrurile în dosar sunt foarte bine făcute și că o soluție de achitare este exclusă, iar dumnealui m-a întrebat ce părere am cu privire la modalitatea de executare a pedepsei»”, se mai arată în documentul citat.

Bica a mai spus că a refuzat inițial cererea lui Coldea, dar i-a dat apoi informări, în contextul în care DIICOT nu mai primea sesizări de la SRI pentru anchete și în care ar fi fost informată că este interceptată și că procurorul-șef al DNA Laura Codruța Kovesi s-ar fi lăudat că îi va face dosar penal.

„Ulterior întâlnirii cu dl. Coldea Florian am constatat, ca efect, două aspecte la nivelul direcției: DIICOT nu a mai primit nicio sesizare de la SRI cu privire la noi posibilități de investigații în dosare, astfel că, în decursul anului 2014, la DIICOT au venit în total un număr de șase – șapte sesizări și toate neserioase. În mod frecvent, mi se aducea la cunoștință, prin intermediul diverselor persoane, că poate ar fi cazul să părăsesc funcția pe care o ocup, că în birou mi-a fost instalată tehnică de interceptare și că doamna procuror șef Kovesi s-a lăudat, în mod frecvent, că va ajunge să-mi construiască anumite dosare penale, lucru care s-a și întâmplat”, a declarat Bica, potrivit motivării.

Bica mai precizează în declarație că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susținând însă că nu a făcut „niciun demers de ușurare a situației inc. Tender”.

„Doresc să precizez faptul că, din practica judiciară public existentă, constatasem că inclusiv procurori DNA puseseră concluzii de prescripție a faptelor în anumite dosare penale și instanța nu a ținut cont de aceste concluzii dispunând condamnarea inculpaților și, ca atare, am apreciat că nu săvârșesc nicio infracțiune deoarece nu am văzut niciunul din acei procurori urmăriți penal. De exemplu, în cazul tarnsferurilor, DNA a pus concluzii de prescripție a faptelor pentru inc. Stoica Mihai iar instanța l-a condamnat la 3 ani închisoare. Același lucru l-a făcut și domnul procuror Rădescu în dosarul Dinu Patriciu pentru inc. Roșca Stănescu și instanta l-a condamnat la 2 ani închisoare. Dar se pare, cu toate astea, că nu am sfârșit bine și domnul Coldea, cu ajutorul doamnei Kovesi și-a ținut promisiunea”, a susținut Bica în fața instanței.

În legătură cu procurorul de ședință din dosarul Carom Mirel Rădescu, Bica a declarat că a fost de acord cu redistribuirea ședințelor de judecată, la solicitarea acestuia, astfel încât „să fie degrevat de anumite dosare”, întrucât el și-ar fi dorit o funcție de conducere în cadrul Serviciului de combatere a macrominalității economico – financiare.

Fosta șefă a DIICOT a mai spus, în fața instanței, că relațiile dintre ea și Florian Coldea au fost „destul de tensionate, cu atât mai mult cu cât acesta era preocupat de declanșarea momentelor operative și în alte cauze ale DIICOT”, lucru cu care ea nu a fost de acord, lăsând „lucrurile să meargă în ritmul lor firesc iar acțiunile să fie declanșate atunci când sunt probe în cauză și nu când dorea SRI”, se mai arată în motivare.

În același document se mai arată că procurorul DNA prezent la judecarea propunerii de arestare a apreciat că „întreaga construcție a declarației inculpatei pe bazează pe supoziții decurgând din acreditarea ideii existenței unor relații tensionate cu SRI, deși sub acest aspect, simpla lecturare a presei relevă că bilanțul DIICOT pentru 2013, desfășurat în anul 2014 a avut loc «în incinta SRI»”. „Or, dacă relațiile ar fi fost tensionate la nivelul conducătorilor încă din anul 2013, așa cum afirmă inculpata, singura concluzie rațională este că în calitate de procuror șef DIICOT ar fi optat cel puțin pentru altă locație”, a susținut procurorul.

Alina Bica este cercetată într-un nou dosar, disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, fiind acuzată, printre altele că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obțină o soluție favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

În acest dosar, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis sâmbătă mandate de arestare preventivă pentru Alina Bica, Dorin Cocoș, fiul său Alin Cocoș, Adriean Videanu și Florentin Mihăilescu.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în instanță s-a afirmat că Alina Bica a fost amenințată cu moartea într-un hotel din Constanța de doi deputați PSD în legătură cu ancheta pe care o făcea în dosarul RAFO-Carom al omului de afaceri Ovidiu Tender și că patronul hotelului respectiv ar fi fost de față.

Procurorii DNA arată, în referatul cu propunerea de arestare a fostei șefe a DIICOT că Alina Bica a subordonat DIICOT intereselor lui Ovidiu Tender, a pus procurorii de ședință să depună concluzii favorabile în procesul acestuia și chiar să semneze un proces-verbal că vor proceda așa.

„Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul șef DIICOT, Bica Alina Mihaela, după preluarea funcției, în anul 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender Ovidiu, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenție”, se arată în referatul obținut de MEDIAFAX.

Practic, notează anchetatorii DNA în continuare, odată ce a ajuns la conducerea DIICOT, Bica „a înțeles să subordoneze instituția pe care o conduce interesului inculpatului Tender Ovidiu”, în dosarul RAFO-Carom.

Omul de afaceri Ovidiu Tender a formulat la rândul său, vineri, un denunț împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o fostului procuror-șef al DIICOT, sub formă de acțiuni, printr-un intermediar.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.