Bivolaru, în fața instanței: Vă implor să dispuneți redeschiderea dosarului, să mi se facă dreptate

Gregorian Bivolaru a cerut să se redeschidă dosarul în care a fost condamnat, susținând că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost prea dură.

„Consider că este necesar să mi se facă dreptate, dat fiind faptul că eu am dorit să particip prin Comisia Rogatorie la procesul care s-a desfășurat la Înalta Curte și în mod cu totul straniu pentru mine această cerere nu a fost urmată de audierea mea așa cum era legal și firesc. Această decizie a fost dură având în vedere că nu eram nici recidivist, nici vinovat. Am dovezi în această direcție. Această condamnare a fost un șoc teribil pentru mine după ce, în prealabil, două instanțe au constatat că situația în acest dosar este cu totul alta și am fost achitat. Această pedeapsă m-a făcut să constat că nu m-am bucurat de un proces echitabil. De aceea, vă implor să țineți cont de aceste fapte și să dispuneți redeschiderea dosarului, să mi se facă dreptate”, a declarat Gregorian Bivolaru.

Redeschiderea dosarului a cerut-o și avocatul Mădălinei Dumitru, care, la momentul desfășurării procesului era partea vătămată în baza căreuia s-a pronunțat hotărârea de condamnare.

Avocatul Mădălinei Dumitru a susținut că interesul clientei sale „merge până la suprapunere cu cel al petentului Bivolaru”, întrucât „hotărârea (n.red. de condamnare a lui Gregorian Bivolaru) a avut un caracter bivalent și anume l-a condamnat din punct de vedere penal pe domnul Bivolaru, dar a condamnat-o pe Dumitru Mădălina din punct de vedere moral”.

Avocatul lui Gregoria Bivolaru, Tiberius Bărbăcioru, a formulat luni și o excepție de neconstituționalitate, considerând că legiuitorul a introdus o condiție suplimentară. Și anume că un condamnat poate fi judecat în lipsă doar dacă nu a beneficiat de un apărător ales, această condiție nefiind prevăzută în niciun document internațional, după cum a arătat avocatul.

„Am formulat o excepție de neconstituționalitate cu privire la niște dispoziții procedurale la 466 aliniatul 2 în sensul că, din punctul nostru de vedere este absolut neconstituțional ca legiuitorul român să introducă o condiție suplimentară și anume aceea ca respectivul condamnat în lipsă să nu fi beneficiat de un apărător ales. Această condiție nu este prevăzută în niciun document internațional. Mai mult decât atât, duce la o blocare a posibilității de redeschidere a unui proces penal prin introducerea acestei condiții suplimentare care nu are legătură cu nicio convenție internațională la care România este parte. Vedem ce va zice Curtea Constituțională. Credința noastră este că CCR va elimina această cerință excesivă din Codul de Procedură Penală”, a declarat avocatul Tiberius Bărbăcioru, la finalul procesului.

Totodată, Bărbăcioru a spus că cere instanței anularea hotărârii de condamnare a clientului său, pentru că nu a fost prezent la desfășurarea procesului din motive obiective.

„Am solicitat redeschiderea procesului penal, mai precis am solicitat să se anuleze condamnarea pe care domnul Gregorian Bivolaru a primit-o în acest dosar dintr-un singur considerent și anume acela că nu a putut fi prezent, nu a putut fi interogat asupra acuzațiilor care i-au fost aduse. Faptul că nu a putut fi prezent se datorează unui motiv absolut obiectiv, acela că pe acest parcurs al procesului penal a avut calitatea de azilant politic în Suedia. Mai mult decât atât, Curtea Supremă a Suediei a statuat cu caracter de adevăr irevocabil faptul că întoarcerea domnului Gregorian Bivolaru în România este echivalentul unor riscuri, ale unei persecuții. Față de această situație domnul Gregorian Bivolaru nu s-a putut prezenta la proces”, a mai declarat presei Bărbăcioru, la finalul procesului.

Față de cererile apărătorilor, procurorul de caz a spus judecătorului că se opune, considerând că Bivolarun a renunțat la dreptul de a participa la proces în momentul în care a solicitat statutul de azilant al statului suedez, considerând că dacă ar fi vrut să participe la proces, condamnatul ar fi putut renunța la statutul de azilant și să se predea autorităților din România.

În ceea ce privește faptul că nu s-a putut prezenta pentru că ar fi fost persecutat de regimul politic din România, procurorul a spus instanței că din momentul de care s-a făcut sesizarea organelor competenete până la pronunțarea instanței a hotărârii de condamnare, în România s-au succedat mai multe regimuri politice, iar condmnatul avea posibilitatea să se predea autorităților române dacă ar fi dorit acest lucru.

Procurorul a mai amintit că niciun membru MISA din România nu a fost persecutat din cauza convingerilor sale.