Blejnar: L-am reclamat la CSM pentru abuz pe procurorul în cazul „Motorina”, copilot al lui Ponta

La Tribunalul Brașov a fost programat, miercuri, primul termen în dosarul în care Sorin Blejnar și alți 16 inculpați au fost trimiși în judecată de DIICOT Brașov pentru constituire sau sprijinire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani în dosarul „Motorina”, cu un prejudiciu evaluat, până acum, la aproape 22 de milioane de lei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Magistrații au decis însă amânarea judecării cauzei, dispunând un nou termen pentru 6 noiembrie, pentru îndeplinirea unor proceduri de către inculpați.

La ieșirea din sala de judecată, fostul șef al AVAS Sorin Blejnar le-a declarat jurnaliștilor că este nevinovat și că la următorul termen al procesului va aduce „toate elementele” care să demonstreze că nu a avut niciun fel de implicare în acest dosar.

RELIGIE 27 decembrie – Sfântul Ștefan: Ziua onomastică a celor care-i poartă numele de Ștefan sau Ștefania. Tradiții și obiceiuri

07:38

ANALIZĂ EXCLUSIV O nouă „Eră TRUMP” începe în 2025. Ce implicaṭii va avea revenirea sa la Casa Albă

07:30

„Nu am avut niciun fel de implicare, nici măcar nu am numit vreun membru al acelei comisii de autorizare a firmelor implicate. Domnul procuror (procurorul DIICOT Marian Drilea -n.r.) ar fi trebui să aibă bunăvoința în acest dosar să cheme la audieri niște martori ai acelei comisii să vadă dacă și-au făcut sau nu treaba. Sigur, s-a plecat cu o idee preconcepută – Blejnar, vinovatul de serviciu, dar lucrurile se vor clarifica”, a spus Sorin Blejnar.

Întrebat dacă a avut vreo legătură cu firmele implicate în dosar, el a spus că nu cunoaște pe nimeni din acele firme și că, din contră, în 2010, când a fost solicitat de procurorul de caz printr-o adresă să le acorde sprijin anchetatorilor a făcut acest lucru.

„Am blocat drumurile țării cu Garda Finmanciară și cu Poliția ca să caute ei nu știu ce camioane cu motorină și benzină”, a susținut Blejnar.

Fostul șef al ANAF l-a acuzat de abuz de autoritate pe procurorul de caz, spunând că a făcut o plângere la CSM împotriva acestuia, în care a prezentat toate elemnetele pentru a-și susține ideea că acesta are o problemă personală cu el.

„Cunoașteți cu toții conflictul meu de notorietate cu Victor Ponta și ați văzut că datele sunt publice pe site-urile de specialitate. O să vedeți că din 2007 pană în 2011 acest procuror a participat, în calitate de copilot, la curse din campionatele de raliuri. Poate încearcă să dobândească notorietate”, a afirmat Blejnar.

Sorin Blejnar a mai spus că procurorul ar fi încercat în 2009, când el era șef al ANAF, să obțină un post de director adjunct la Vama Brașov.

„Nu l-am acceptat pentru că era cercetat penal, dar eu am încredere că instanțele sunt corecte, ceea ce nu cred despre acest procuror de caz. Cred că procurorii din România sunt cinstiți, dar mai sunt și excepții”, a adăugat Blejnar.

În luna septembrie, fostul șef al ANAF Sorin Blejnar și alți 16 inculpați au fost trimiși în judecată de DIICOT Brașov pentru constituire sau sprijinire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani în dosarul „Motorina”.

Potrivit președintelului Tribunalului Brașov, judecătorul Alina Mioc, în acest dosar au fost trimise în judecată 17 persoane fizice și șase persoane juridice, iar printre cei 17 inculpați persoane fizice se numără fostul șef al ANAF Sorin Blejnar, doi șefi din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale (DJAOV) Brașov, Claudiu Monea și Dorel Ciobanu, dar și fostul deputat brașovean Vasile Bran.

DJAOV Brașov și Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov s-au constituit parte civilă în acest dosar pentru un prejudiciu de peste 22 milioane de lei din evaziune cu produse petroliere.

Fostul consilier al lui Blejnar, Codruț Marta, care a fost și el audiat în acest dosar, nu se află printre inculpați.

Curtea de Apel București i-a ridicat lui Sorin Blejnar interdicția de a părăsi țara

Curtea de Apel București a decis ridicarea interdicției de a părăsi țara stabilită de procurorii DNA în cazul lui Sorin Blejnar, în dosarul în care este cercetat, alături de Codruț Marta și Viorel Comăniță, pentru că ar fi sprijinit un grup acuzat de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro.

În 3 octombrie, procurorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) care instrumentează dosarul fostului șef al ANAF a emis o ordonanță prin care a prelungit cu 30 de zile măsura prin care lui Blejnar i-a fost interzis să părăsească țara.

Decizia a fost contestată de Blejnar la Curtea de Apel București, care a admis, marți, solicitarea și a dispus ridicarea interdicției.

Dosarul „Motorina”

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Brașov au dispus, în 1 august, începerea urmăririi penale față de Sorin Blejnar și Codruț Marta, pentru sprijinire a unui grup infracțional organizat și complicitate la evaziune fiscală.

„În fapt, se reține că, în perioada martie – iulie 2010, inculpații Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel și Cuccina Salvatore au constituit un grup infracțional organizaț cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetățeni români, italieni și maghiari, specializat în activități de evaziune fiscală cu produse energetice – combustibili”, se preciza într-un comunciat al DIICOT Brașov .

Membrii grupării sprijinite de Blejnar și Marta ar fi inițiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziționate în regim suspensiv și comercializate pe piața internă.

În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA și peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei.

Gruparea infracțională achiziționa motorina în regim suspensiv de la plata accizelor, declarând că aceasta va fi livrată intracomunitar în Polonia. În realitate, motorina era revândută prin stațiile de distribuție de carburanți sau direct utilizatorilor finali.

Grupul infracțional a fost sprijinit de factori de decizie de la ANAF sau Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Brașov, care fie au făcut controale formale, fie au împiedicat verificările firmelor implicate.

Codruț Marta este suspectat că a asigurat legătura dintre firmele implicate în activitatea de evaziune fiscală și factorii de decizie ai ANAF. Acesta, în calitate de șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ar fi controlat permanent activitățile grupării și, împreună cu șeful său, ar fi sprijinit grupul infracțional organizat în obținerea autorizației de antrepozit fiscal și de revocare a autorizației.

„În sarcina învinuiților Marta Codruț Alexandru și Blejnar Sorin se reține că au acordat sprijin grupului infracțional organizat în operațiunile de obținere a autorizației de antrepozit fiscal și au blocat orice control sau inspecție fiscală la societățile comerciale utilizate de către membrii grupării, care ar fi putut conduce la stabilirea situației fiscale complete și corecte a antrepozitarilor”, mai menționa DIICOT.

Anchetatorii au stabilit că SC Carexima SRL, cu sediul în Brașov, a primit în 2009 autorizație să dețină și să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizelor. Firma a achiziționat astfel combustibil în vederea exportului intracomunitar, acesta fiind însă livrat în realitate unor utilizatori sau consumatori din țară care cunoșteau faptul că nu a fost respectat regimul suspensiv de la plata accizelor.

Blejnar și Marta ar fi favorizat activitatea infracțională a tuturor societăților implicate, iar SC Carexima SRL și SC Gedral Construct SRL ar fi obținut autorizații de antrepozit fiscal sau de operator înregistrat cu sprijinul acestora.

Totodată, Blejnar și Marta ar fi blocat orice control la SC Euroil SRL, deși în cazul acestora unii lucrători vamali au sesizat nereguli. Cei doi ar fi motivat că lucrătorii vamali nu trebuie să intervină în această afacere întrucât firma este supravegheată de la nivel înalt.

La grupul infracțional au aderat mai multe persoane, care țineau evidența contabilă, întocmeau documente contabile fictive justificative pentru operațiuni comerciale inexistente sau documente vamale de autorizare a activității, dar se ocupau și de împiedicarea controalelor prin care s-ar fi descoperit adevărata activitate a membrilor grupării.

Presa a scris, luna trecută, că Marian Drilea ar fi fost dorit de premierul Victor Ponta la șefia DNA.