Boala care ucide o româncă la fiecare cinci ore ar putea fi prevenită cu un vaccin pe care însă Ministerul Sănătății nu îl cumpără. „Fondurile nu au fost suficiente”

Cancerul de col uterin se numără printre principalele cauze de deces în rândul femeilor din România, alături de cancerul de sân. În perioada 2012-2014, în țara noastră, s-au înregistrat la medicul de familie 9.657 de cazuri de cancer de col uterin, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății. Dintre acestea, 5.038 s-au soldat cu decesul pacientei bolnave. În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre paciente aflate la vârsta fertilă, cel mai important interval, potrivit specialiștilor, fiind cuprins între 45 și 55 de ani.

Aceste date pun România în topul european al incidenței cancerului de col uterin și al mortalității cauzate de această maladie.

Cu toate aceste date, Ministerul Sănătății ridică din umeri când vine vorba despre asigurarea necesarului de doze de vaccin anti-HPV, respectiv a unui număr de 4.886 de doze, pentru trimestrul II din 2017. Totul, din lipsă de fonduri. Această informație iese la iveală în răspunsul oferit de Secretarul de Stat din Ministerul Sănătății, Dan Dumitrescu, la interpelarea deputatului PMP, Petru Movilă.

În România, vaccinarea anti-HPV se realizează la fetițele cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani pe baza cererilor formulate de părinți, cereri care sunt, ulterior, centralizate la fiecare direcție de sănătate publică județeană în parte.

Totuși, în ciuda faptului că există cereri, Ministerul Sănătății nu achiziționează aceste vaccinuri din lipsă de fonduri.

„În conformitate cu centralizarea la nivel național solicitărilor Direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București transmisă Ministerului Sănătății de către Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, în trimestrul II al anului 2017 necesarul de vaccin anti-HPV este de 2.897 de doze de vaccin anti-HPV Silgard și 1.989 dove vaccin anti-HPV Cervarix. În anul 2017 fondurile alocate Programului Național de Vaccinare nu au fost suficiente pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV, astfel că acest vaccin nu va fi achiziționat de Ministerul Sănătății”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății.

„Situația aceasta ne dovedește încă o dată că incompetența și faptul că actualul ministru al Sănătății minte. Florian Bodog a spus că problema vaccinurilor a fost rezolvată, dar se vede că acest lucru nu s-a întâmplat. Mereu se zice că nu sunt bani, dar oare este așa sau banii nu sunt folosiți potrivit destinației lor? Noi, PMP, vom cere ca banii colectați din CASS, dar și cei proveniți din taxa de viciu să fie evidențiați în conturi separate și să vedem care este destinația lor exactă. Cred că atunci se va vedea că bani există, dar ei sunt cheltuiți în alte scopuri, de fapt”, a declarat pentru Gândul, deputatul Petre Movilă

Transmiterea virusului și declansare a cancerului

Virusul HPV se transmite pe cale sexuală. Pericolul infectării cu acest virus este cu atât mai mare cu cât crește numărul partenerilor sexuali, iar folosirea prezervativului este cea mai importantă metodă de protecție. În ceea ce privește virusul instalat în organism, acesta poate conduce la apariția celulelor canceroase în funcție de capacitatea organismului femeii purtătoare de a lupta împotriva sa.

„În cazul virusului papiloma uman, în funcție de toleranța individuală la virus, unii reușesc să se vindece, alții rămân purtători, iar la alții, cum este cazul femeilor, pot apărea leziuni care pot evolua în cancer de col uterin”, explică medicul Laurențiu Simion, chirurg oncolog.

Există un vaccin care protejează împotriva infectării cu virusul HPV, însă acesta trebuie făcut la vârste tinere, de preferat înaintea începerii vieții sexuale sau imediat după. În cazul acestui vaccin protecția dată pentru virusul papiloma uman nu este 100%.

Medicul Laurențiu Simion amintește despre campania națională care prevedea vaccinarea obligatorie a tuturor fetițelor de o anumită vârstă împotriva virusului HPV. „În urmă cu câțiva ani a fost un întreg scandal. A fost o inițiativă a Ministerului Sănătății de a se vaccina obligatoriu fetițele de o anumită vârstă, cred că în ciclul gimnazial. Părinții nu au fost de acord. A fost o întreagă campanie. Dacă e bună vaccinarea, dacă protejează, dacă nu protejează. Programul a fost abandonat și au rămas o mulțime de vaccinuri. Vaccinurile se găsesc pe piață și se pot face, dar e de dorit ca părintele respectiv să ceară părerea medicului de familie”, explică medicul.

De la contactarea virusului HPV și până la dezvoltarea cancerului trece o perioadă destul de mare de timp. „De obicei, de la infecția cu HPV până la cancer, se consideră că trec cam 10 ani. Deci, este un interval lung în care celulele trec prin niște stări de displazie care se agravează treptat. De cele mai multe ori, aceste infecții cu HPV, prin imunitatea e care o are pacienta, se vindecă. 9 din 10 paciente se vindecă spontan. Celelalte fac o progresie către cancer a leziunilor pe care le au”, a explicat medicul ginecolog Gică Nicolae.

90% dintre decese puteau fi prevenite cu un simplu control ginecologic

Pentru că vaccinul HPV se face la vârste fragede, în cazul femeilor care nu au putut beneficia la timp de un asemenea vaccin, este obligatoriu controlul ginecologic periodic.

Paradoxul este că 90% dintre aceste decese puteau fi prevenite printr-un simplu control ginecologic făcut periodic. Potrivit medicilor specialiști, în cazul cancerului de col uterin, prevenția este simplă și facil de realizat, prin intermediul testării Babeș-Papanicolau, realizată periodic de către toate femeile care și-au început viața sexuală, alături de măsurile minime de igienă intimă și sexuală.

„Consultul ginecologic se recomandă la toate femeile, mai ales la cele care au activitate sexuală și înaintea începerii vieții sexuale în cazul în care au o simptomatologie în sfera pelvină sau, în principal după vârsta de 25 de ani dacă până în acel moment femeia nu a avut relații sexuale. Femeile care nu au nicio problemă ginecologică se pot prezenta o dată pe an în condiții optime”, a explicat medicul Gică Nicolae.

Problema apare atunci când aruncăm un ochi asupra statisticilor. Un studiu din 2016 al Institutului Național de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultație de rutină. Dintre acestea, majoritatea provin din mediul urban, în mediul rural înregistrându-se procente extrem de mici, de până la 0,5%. De cele mai multe ori, româncele ajung la medicul ginecolog atunci când au o problemă, nu pentru controale de rutină, după cum susține și medicul Nicolae.

De aceea, de cele mai multe ori, cancerul este deja instalat și trebuie tratat prin metode care ajung, de cele mai multe ori, să fie cele radicale – îndepărtarea în întregime a sânului sau a uterului, în funcție de localizarea celulelor canceroase. Aceste cazuri ajung să fie tratate la institutele oncologice din țară.