Bogdan Licu, la interviul pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general: Rechizitoriul „Caracal”, prea public / În dosarul „Colectiv” au dispărut documente din PC-ul procurorului

Bogdan Licu: Rechizitoriul „Caracal”, prea public. În „Colectiv” au dispărut documente din PC-ul procurorului

Bogdan Licu a spus,referitor la mediatizarea dosarelor, că e de neconceput că rechizitoriul în cazul „Caracal” a ajuns în presă, subliniind că el este „exagerat de public”, șeful interimar al PG adăugând și că actul de sesizare a instanței în cazul „Colectiv” a dispărut din calculatorul procurorului.

„Rechizitoriul (în cazul „Caracal” – n. red.) este public, poate exagerat de public. Eu nu știu cum a ajuns acest rechizitoriu în mass-media, ceea ce este de neconceput. În cazul „Colectiv”, cu două săptămâni înainte ca acest caz să fie trimis în instanță au apărut în presă fragmente din rechizitoriu, rechizitoriu dispărut din calculatorul procurorului de caz. M-am sesizat din oficiu și am dispus constituirea unui dosar penal care a fost închis, nu știu din ce considerente. Nu este posibil și nu este admisibil ca documente privind urmărirea penală să se scurgă din dosare penale. (…) Eu, personal, nu am dat niciodată un document dintr-un dosar penal la presă, asta nu înseamnă că nu comunicăm cu ei. Din păcate, avem colegi care cred că punându-se bine cu presa livrează documente. Această practică trebuie să înceteze”, a explicat Bogdan Licu, luni, la interviu susținut la Ministerul Justiției pentru funcția de prim-procuror adjunct al procurorului general.

Licu a mai spus că mediatizarea dosarului „Caracal” i-a depășit pe toți angajații Ministerului Public.

„Am spus la un moment dat că după soluționarea acestui caz va trebui să ne întâlnim cu toții: procurori, specialiști în comunicare, reprezentanți ai mass-media, și să tragem niște învățăminte. Nu putem spoune că nu au fost sincome în comunicare. Nu au fost de rea credință. A fost un caz a cărui amploare, a cărui mediatizare, a cărui expunere ne-a depășit pe toți. Este un caz unic în istoria post decembristă a României. Acest dosar a născut discuții și sub aspectul competenței. Unii spuneau că ar fi de omor, alții că ar fi de crimă organizată. În realitate, era și de omor și de crimă organizată. A fost o cauză complexă în care nu ar fi fost rău ca, de la bun început, legea să permită să implici, pe lângă procurorii DIICOT, procurori criminaliști. Legea nu eprmite în acest moment acest lucru și de aceea am formulat o propunere de modificare legislativă”, a mai spus sursa menționată.

Bogdan Licu, despre de ce nu vrea să fie șef al Parchetului General: Nu am vrut să afectez imaginea instituției

Bogdan Licu a explicat, luni, că nu a candidat pentru funcția de șef al PG, pentru că n-a vrut să afecteze „nici măcar conjunctural imaginea instituției”, în contextul în care presa a relatat că a plagiat teza de doctorat, Licu spunând că a făcut erori, dar nu poate fi catalogat „țapul ispășitor”.

Bogdan Licu și-a prezentat, luni, proiectul de management în cadrul interviului pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general. În cadrul audierii, el a vorbit despre calitățile sale manageriale, dar și despre faptul că a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat.

„Nu am fost nici cel mai bun procuror și nici cel mai bun șef de la începutul carierei mele, dar cu siguranță am evoluat în timp și ca impact al activității la care am făcut referire și astăzi, sunt cu certitudine, mult mai implicat profesional și mai responsabil decât eram în urmă cu 20 de ani. Și această creștere trebuie avută în vedere și poate că în acest context mulți s-ar fi așteptat să candidez pentru funcția de procuror general. Mi-am pus și eu această problemă. Dar dacă decizia pe care o vedeți astăzi este pusă în aplicare este și pentru faptul că nu am vrut să afectez nici măcar conjunctural imaginea instituției pe care o conduc, dar nici imaginea factorilor de decizie în procesul numirii de procuror general”, a spus, luni, în cadrul interviului de la Ministerul Justiției.

Licu a spus că acuzația de plagiat este singulară și nu are legătură cu activitatea sa profesională și neîntemeiată pe care „o parte limitată a presei” i-a adus-o.

„Este vorba despre așa-zisul plagiat al tezei mele de doctorat. (…) Am considerat încă de la început lucrarea de doctorat doar o modalitate de finalizare a unor cursuri de formare continuă într-un domeniu adiacent celui profesional. Nu am solicitat niciodată și nu am obținut vreun grad didactic în învățământul superior, nu am utilizat niciodată acronimul „dr.” de la doctor, în vreun înscris oficial, singura mențiune despre obținerea acestui titlu regăsindu-se în CV-ul meu. Nu am intenționat ca prin obținerea titlului să beneficiez de vreun avantaj material. Atât pe parcursul celor trei ani, cât am urmat cursurile Școlii Doctorale, cât și în momentul în care am susținut teza de dectorat cunoșteam faptul că nu voi beneficia de acest spor material. Ca urmare a unor modificări legislative intervenite ulterior și independent de voința mea, am beneficiat de acordarea acestui spor pentru o perioadă foarte scurtă de timp și numai până la intrarea în vigoare a Legii 153/2017″, a mai spus sursa citată.

Actualul șef interimar al Parchetului General spune că nu a fost parte a unui dosar penal ce vizează plagiatul tezei sale de doctorat.

„Nu am fost niciodată suspect sau inculpat în vreun dosar penal în legătură cu obținerea titlui de doctor, așa cum o parte a presei încearcă a acredita ideea. Dosarul penal la acre se face referire a avut obiect un denunț pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, fals în declarații, instigare la plagiat și plagiat. Acest denunț nu mă privea, autorul denunțului precizând foarte clar acest lucru în momentul audierii sale de către procuror. În această cauză nu a fost dată o soluție cu privire la persoana mea, ci a fost dată o soluție de clasare cu privire la faptă, reținându-se că fapta de plagiat nu este prevăzută de legea penală, iar nu ca urmare a intervenirii prescripției, așa cum s-a vehiculat în spațiul public. Unele din susținerile presei, de altfel, sunt absurde la o primă lectură . (…) Se ignoră în totalitate caracterul standardizat al limbajului juridic atunci când se face referire la plagierea unor fragmente în care mă refer la elemente consitutive ale unei infracțiuni”, a mai spus Licu.

Bogdan Licu a explicat și motivele care au stat la baza cererii sale de retragere a titlului de doctor, spunând că a făcut „erori”, dar nu vrea să fie „țap ispășitor”

„Am formulat cererea de retragere a titlului de doctor dintr-un motiv foarte întemeiat. Privind în urmă îmi reproșez că nu eram suficient pregătit la momentul elaborării tezei pentru o asemenea etapă. Este cel mai mare regret pe care îl am în activitatea mea și tocmai pentru că regret și îmi reproșez că am tratat cu superficialitate această teză științifică, am inițiat demersul de retrage a titlului. Subliniez clar că nu am intenționat niciodată să-mi asum munca cuiva sau ideile cuiva și să capăt ceva ce nu mi se cuvine. Da, recunosc, am realizat o teză cu unele erori , dar de aici până la a asusține că am realizat un furt este o cale lungă și nu pot admite așa ceva. Nu pot admite să fiu un țap ispășitor pentru niște comportamente înrădăcinate în viața academică din România, înainte de Legea 1. Salut eforturile celor care vor să recredibilizeze cu adevărat doctoratele din România. Prin recunoașterea francă pe care am făcut-o sper că am contribuit și eu la această recredibilizare”, conform sursei menționate.

Actualul procuror șef interimar al Parchetului General, Bogdan Licu, susține, luni dimineața, la sediul Ministerului Justiției, interviul pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general, care va fi organizat de o comisie a Ministerului Justiției, el fiind singurul candidat pentru această funcție.

În prezent, Bogdan Licu ocupă funcția de șef interimar al Ministerului Public, din luna aprilie 2019. La acel moment, procuror-șef plin, Augustin Lazăr, și-a încheiat mandatul și s-a pensionat. Lazăr a plecat de la PG în plin scandal legat de activitatea sa de procuror din perioada comunismului. El ar fi a respins eliberarea înainte de termen din Penitenciarul de la Aiud a disidentului Iulius Filip.

Presa a scris că, în 2011, Bogdan Licu ar fi plagiat teza de doctorat cu titlul „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, obținută la Academia Serviciului Român de Informații, sub îndrumarea lui Gabriel Oprea. Ulterior, în urma scandalului, a solicitat Academiei de Informații Mihai Viteazul retragerea titlului de doctor.

Știre inițială

Potrivit anunțului Ministerului Justiției, Bogdan Licu va fi intervievat, luni, de la ora 10.00. Ulterior, de la ora 11.30, Maria Militaru va fi audiată pentru funcția de adjunct al procurorului general.

În prezent, Bogdan Licu ocupă funcția de șef interimar al Ministerului Public, din luna aprilie 2019. La acel moment, procuror-șef plin, Augustin Lazăr, și-a încheiat mandatul și s-a pensionat. Lazăr a plecat de la PG în plin scandal legat de activitatea sa de procuror din perioada comunismului. El ar fi a respins eliberarea înainte de termen din Penitenciarul de la Aiud a disidentului Iulius Filip.

Interviurile pentru funcțiile de conducere din Ministerul Public au început marți. Astfel, în fața comisiei au ajuns, marți și miercuri, candidații pentru fotoliul de șef al Parchetului General. Joi a fost rândul celor care vor să fie șefi peste parchetul anticorupție, iar vineri s-au prezentat procurorii care vor să conducă DIICOT.

La începutul lunii februarie vor fi anunțați noii procurori șefi din Ministerul Public.