BOICOT sau doar probleme personale? UN SFERT dintre președinții secțiilor de votare S-A RETRAS în ultima săptămână. Vicepreședintele AEP: La alegerile locale a fost și mai rău

Zeci de președinți de secții de votare din județele Teleorman și Dolj au depus și miercuri cereri de retragere, după ce marți peste 350 de președinți de secții de votare din cele două județe au anunțat că nu vor putea participa la referendum. Motivele invocate sunt, în general, personale.

„Sunt multe retrageri, dar din câte știu sunt toate pe mâna președintelui Tribunalului Teleorman. Nu le gestionăm noi, dar am văzut că mai sunt și alte cereri venite. Nu pot să vă dau un număr exact”, a spus Eugen Ovidiu Vlad, purtător de cuvânt al BEJ Teleorman.

Cristian Toma, reprezentant USR în BEJ Teleorman, a declarat corespondentului Mediafax, că numărul celor care s-au retras e îngrijorător de mare: „Au depășit 100. Unii au murit, unii sunt bolnavi, unii nu știu că sunt pe listă, unii – pur și simplu – sunt în concediu sau au probleme personale, iar alții chiar s-au mutat din județ. Cam 50% dintre toți. Acum trebuie să vadă ce fac, pentru că e posibil ca acest referendum să fie un fiasco.”

Dintr-un număr total de 530 de secții de votare organizate în județul Dolj, s-au retras până marți 100 de președinți de secții, în timp ce în Teleorman, din 363 de secții, 130 au rămas fără președinți.

În Prahova, un sfert dintre președinții celor 623 de secții de votare au anunțat că nu vor fi prezenți. „Nu vă pot spune numărul exact. Pot să vă spun că în continuare se depun cereri de retragere. Imposibilitățile au documente justificative și sunt legate în general de motive medicale, evenimente în familie și altele. Cele mai multe sunt în general probleme medicale,” a confirmat judecătorul Ancuța Mitrache, președinte BEJ Prahova.

Aproape 400 de președinți de secții de votare din județele Cluj și Bihor și alți circa 250 din Arad și Timiș s-au retras invocând motive personale și au fost înlocuiți.

„În județul Cluj sunt 656 de secții de votare, din care circa 270 au renunțat din diverse motive și se înlocuiesc. În Corpul Experților Electorali din județ, de unde au fost trași la sorți, sunt înscrise 1.800 de persoane. Mulți au renunțat din motive personale, nu vor fi în localitate, merg la nunți. Listele sunt din 2016, unii aveau alte numere de telefon atunci, nu are legătură cu boicotul despre care se vorbește. Nu există pericolul ca de referendum să fie secții de votare fără președinți, înlocuirile se rezolvă în timp util”, a declarat Anca Groza, președinte BEJ Cluj.

Potrivit acesteia, președinții secțiilor de votare se mai pot retrage până la constituirea birourilor secțiilor de votare, după care pot fi înlocuiți doar din motive de boală sau deces, iar dacă absentează în zilele referendumului riscă sancțiunile legale.

În Bihor, au renunțat la funcție aproximativ 120 dintre președinții celor 650 de secții de votare.

„Mulți au motivat că pleacă în concediu, aveau bilete luate dinainte. S-a prezentat chiar și o doamnă care era însărcinată și spunea că nu știa că va fi organizat referendum. Era cu dovada la purtător. Toți au fost înlocuiți, nu este nicio problemă să rămână secțiile fără președinți. În Corpul Experților Electorali din județul Bihor sunt 1.800 de persoane, se pot efectua înlocuiri”, susține Iuliana Crișan, președinte BEJ Bihor.

Și în județul Timiș, un sfert din cei 597 de președinți de secții de votare au renunțat.

„Au fost depuse aproximativ 150 de cereri de renunțare. Majoritatea președinților secțiilor de votareau invocat ca motive faptul că au diferite evenimente pentru ziua de sâmbătă, cumva i-a încurcat ziua de sâmbătă. Majoritatea oamenilor invocă motive obiective, că nu pot să fie două zile la rând la referendum. Urmează procedura de înlocuire a lor cu persoane care vor. Sunt persoane care doresc, nu este o situație fără ieșire. În fiecare zi se fac înlocuiri, ca să nu rămână secțiile fără președinți. Este rezolvabilă situația, nu afectează absolut deloc procesul electoral”, a afirmat Titu Birceanu, președinte BEJ Timiș.

În Arad, peste 100 de președinți ai celor 437 de secții de votare trebuiau înlocuiți.

„Au fost depuse foarte multe cereri, în continuare tot primim cereri de retragere,” declarau reprezentanții BEJ. „În general, sunt invocate motive de boală. Sunt diverse motive, unele justificate, altele – pur și simplu – că au fost anunțați prea târziu. O parte și-au manifestat deranjul că este și sâmbata referendumul, alții justifică că sunt plecați din țară, că au bilete cumpărate pentru sejururi nu știu pe unde. Noi am transmis către Tribunal toate cererile și urmează să fie numiți înlocuitori. Dar în continuare vin cereri, inclusiv dintre înlocuitori au renunțat, este o procedură în curs. Situația va fi rezolvată, secțiile de votare nu vor rămâne nedescoperite, se va numi cineva, doar că e o situație oarecum deranjantă, e o incertitudine, până la urmă, cu anumite secții de votare, dar nu va rămâne nicio secție fără președinte categoric.”

Un președinte de secție de votare la referendum este remunerat cu 190 de lei pe zi, pentru o perioadă de 5 zile, adică 950 de lei brut.

Circa 4.000 de președinți de secție de votare s-au retras înaintea referendumului pentru revizuirea Constituției din 6-7 octombrie, a confirmat joi, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente (AEP) Marian Muhuleț.

„Nu este o cifră foarte mare,” susține Muhuleț, care nu este îngrijorat „pentru că baza de date pusă la dispoziție de către AEP președinților de tribunale este de aproape 60.000 de persoane. Deci cifra variază, de la câteva zeci la câteva, la o sută și ceva, în funcție de județ. La fel s-a întâmplat și la alegerile locale în 2016, la fel s-a întâmplat și la parlamentare și aș menționa faptul că atât localele, cât și parlamentarele, unde am avut și președinte și locțiitor de președinte de secție de votare, au fost primele alegeri în România după ’90 când toate secțiile de votare au fost acoperite cu președinte și locțiitor. Până atunci am avut secții de votare care au funcționat doar cu președinte, de exemplu.”

Vicepreședintele AEP nu consideră că ar fi o situație de criză.

„E o acțiune pe bază de voluntariat, nu sunt obligați să o facă și nu există ideea de a lua măsuri împotriva lor, pentru că sunt oameni care nu pot să sprijine acum acest proces electoral, dar anul viitor, la europarlamentare și prezidențiale, vor fi alături de autorități. Nu există riscul să nu fie deschise secții de votare”, a declarat, joi, Muhuleț, care susține că la ultimele alegeri locale au fost chiar mai multe pribleme decât acum.

Ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan a anunțat joi, că, la nivel național sunt organizate 18.662 de secții de votare. Au fost tipărite 21.099.107 de buletine de vot, 95.570 de ștampile cu mențiunea „VOTAT” și peste 19,4 milioane de timbre autocolante, pentru referendum, materialele fiind repartizate deja către Ministerul Afacerilor Externe și către prefecturi.