Boloș, Transporturi: Călătoria cu trenul între București și Buzău era mai scurtă cu 21 minute în 1931

„Am întâlnit în statisticile pe care le-am analizat că partea aceasta de călătorii cu trenul de-a lungul timpului a avut diverse forme, impactul investițiilor a fost diferit. De exemplu, ruta București – Constanța, reabilitată recent pe fonduri ex-ISPA, cel puțin din datele pe care le deținem, timpul de călătorie nu s-a redus, ci practic a crescut cu încă 9 minute. Dacă privim alte rute, de exemplu București – Buzău, cred că era ultima statistică pe care am analizat-o, acolo timpul de călătorie în 1931 era de o oră și 30 de minute, pentru ca astăzi să crească cu 21 de minute”, a declarat șeful direcției generale a managementului fondurilor europene din cadrul ministerului Transporturilor și coordonatorul Autorității de Management POST.

În vara anului 2011, reprezentanții CFR anunțau că durata călătoriei cu trenul pe ruta București-Constanța va fi de 2 ore și 30 de minute, pentru trenurile care circulă fără oprire, după finalizarea lucrărilor de modernizarea a liniei feroviare. Cu un an înainte, trenurile parcurgeau distanța în aproximativ patru ore.

Boloș a declarat, în cadrul unei prezentări făcute joi la o conferință privind infrastructura de transport, că traficul de călători a scăzut cu 90% față de anul 1990.

El a afirmat că, din experiența propriilor călătorii pe care le-a făcut cu trenul, viteza medie nu a trecut niciodată de 40 kilometri pe oră. La transportul de marfă viteza medie este de 23 kilometri pe oră, a arătat reprezentantul Ministerului Transporturilor.

„Trebuie implementat un program de reformă feroviară. Știu că lumea a auzit prea des cuvântul reformă în toate domeniile, dar trebuie să îi anunț pe colegii de la CFR că nu vom scăpa de această reformă pe care Comisia ne-o solicită, pe bună dreptate. Marea majoritate a țărilor în analizele făcute de noi, și m-am uitat la Germania, Franța, Italia, au aplicat această primă măsură, ca plan de acțiune, de reducere a numărului de kilometri de cale ferată pe care l-au avut în întreținere. Reducerile au fost interesante, Germania și Franța, dacă bine îmi aduc aminte, au redus cam cu 23% lungimea de cale ferată pe care au avut-o în întreținere, ceea ce presupune că și noi, în următoarea perioadă, va trebui să trecem la astfel de acțiuni”, a spus Boloș.

Potrivit datelor furnizate de reprezentanții CFR în cadrul evenimentului, proiectele de infrastructură feroviară aflate în stadiu de licitație sau pregătire a documentației din prezent includ, printre altele, modernizarea secțiunilor de cale ferată din ramurile nordică și sudică ale Coridorului IV (licitații în valoare de 8,2 miliarde lei în derulare și proiecte propuse estimate la 4,79 miliarde euro), lucrări de reabilitare poduri, podețe și tuneluri estimate la peste 400 milioane lei, lucrări pentru creșterea siguranței traficului (332 milioane lei), construcția de terminale intermodale, o linie de cale ferată de mare viteză și continuarea programului de modernizare a stațiilor de cale ferată.

Fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, declara la jumătatea lunii decembrie că modernizarea infrastructurii feroviare trebuie să permită trenurilor de călători să circule cu 160 km/h, admițănd că nu știe dacă această viteză este atinsă în prezent în România pe rețeaua feroviară, ținta fiind fezabilă dacă nu ar exista furturi.

CFR SA administrează o rețea feroviară de 20.077 km lungime, a șaptea ca mărime din Europa, cu peste 1.700 de gări de călători, terminale de mărfuri și triaje, care conectează linii interoperabile și neinteroperabile.

Închiderea sau închierierea unor tronsoane din rețeaua feroviară este și unul dintre angajamentele Romăniei față de FMI.