Ca la noi, la nimeni. Muzeul Național de Artă are bunuri culturale de treizeci de BANI, la propriu

Controlul a constatat că Muzeul Național de Artă a menținut în evidența contabilă bunuri culturale care au făcut obiectul unor litigii în privința stabilirii dreptului de proprietate, iar prin pronunțarea unor sentințe judecătorești definitive nu mai aparțin muzeului. Muzeul Național de Artă al României a împrumutat prin contracte încheiate în condițiile dreptului comun, 5 (cinci) bunuri culturale Parohiei Stavropoleos. Bunurile culturale împrumutate nu au fost recuperate după expirarea contractului de împrumut, generând un litigiu soluționat de instanța de judecată. În prezent cele cinci bunuri culturale se află în posesia Parohiei, deși ele sunt înregistrate în inventarul Muzeului și în evidențele contabile ale acestuia, astfel că se impune necesitatea reglementării scriptice și faptice a situației juridice reținute de instanțe definitiv și irevocabil.

MNAR se vede pus și în fața reproșului că nu au fost aprobate norme de reevaluare în mod unitar a bunurilor mobile culturale, valoarea reală a acestora nu se poate estima, în evidența financiar-contabilă a muzeului acestea fiind înregistrate la o valoare simbolică de 0,3 lei, respectiv 5 lei. În timpul auditului, pentru înlăturarea deficienței constatate s-a efectuat corecția contabilă concomitent cu înregistrarea bunurilor în evidențele contabile ale muzeului. Muzeul nu a procedat la înregistrarea în evidența financiar-contabilă a unor acțiuni deținute la diverse fonduri, primite prin donație (moștenire) în sumă de 279 mii lei, prin utilizarea contului contabil „Alte valori” în contrapartidă cu contul contabil „Venituri înregistrate în avans” și nu a contului contabil „Venituri, bunuri și servicii primite cu titlu gratuit”, determinând astfel reflectarea necorespunzătoare în contabilitate a acțiunilor deținute și a dividendelor aferente.

Muzeul se pare că a pus la dispoziție un spațiu în incinta muzeului, în vederea organizării unui eveniment în perioada 12/13 decembrie 2016, în baza unui Proces-verbal de predare a spațiului, fără existența prealabilă a unui contract de colaborare între părți și fără a fi obținute venituri în sumă de 45 mii lei, conform tarifelor aprobate.

Acordul de colaborare, sub forma unui Protocol de colaborare s-a încheiat ulterior desfășurării evenimentului și fără obținerea acordului ordonatorului principal de credite. Prin urmare, bugetul Muzeului a fost prejudiciat cu suma de 45 mii lei, prin neîncasarea unor venituri provenite din utilizarea unor spații din incinta acestuia, pentru organizarea unor evenimente.

În plus, MNAR nu ar fi instituit un cadru organizatoric și funcțional adecvat desfășurării activității de audit intern. Structura de audit public intern este subdimensionată, prevăzută cu un singur post, iar în perioada septembrie 2016-septembrie 2017 funcția a fost vacantă prin exercitarea de către auditor a funcției temporare de contabil șef în cadrul Muzeului. În aceste condiții, există riscul de autorevizuire, prin faptul că activitățile coordonate în calitate de contabil șef să nu poată fi auditate decât după trecerea unei perioade de trei ani. De asemenea, nu au fost cuprinse în sfera auditului public intern o serie de activități desfășurate în cadrul Muzeului (concesionarea și închirierea de bunuri aparținând domeniului public), iar în ultimi cinci ani nu a fost efectuată evaluarea externă a activității de audit intern de către Compartimentul de audit public intern constituit la nivelul entității publice ierarhic superioare. Sistemul de control intern managerial nu a fost implementat în totalitate, nefiind dispuse toate măsurile pentru elaborarea și/sau dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activități.

Inspectorii au constatat că la MNAR au fost efectuate achiziții directe fără utilizarea sistemului electronic al achizițiilor publice (SEAP), încălcându-se astfel principiile transparenței și publicității prevăzute de Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, unele achiziții de produse realizându-se în baza unui referat de necesitate, fără existența prealabilă a unui anunț de publicitate în SEAP și fără a se încheia un contract de prestări servicii.

Publicarea anunțului în SEAP s-a realizat pe baza unei oferte de preț acceptată în prealabil de furnizor, iar aprobarea colaborării cu furnizorul a fost solicitată conducerii entității printr-o Notă justificativă. În concluzie, nu s-a asigurat un tratament egal tuturor operatorilor economici, transparența și integritatea procesului de achiziție publică, respectiv promovarea concurenței între operatorii economici.

Efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului a fost realizată fără respectarea în totalitate a prevederilor legale. Nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale, au fost identificate plusuri la inventar fără a fi
evidențiate în contabilitate, procesul-verbal de inventariere nu este semnat de către membrii comisiei de inventariere, listele cu bunurile propuse pentru casare nu sunt semnate de membrii Comisiei de inventariere,
o parte din listele de inventariere nu sunt semnate de Compartimentul contabilitate.

„În perioada auditată s-au efectuat plăți în afara cadrului legal, prin achitarea sumei de 45 mii lei prin încheierea unui contract de servicii de consultanță în resurse umane fără ca serviciul să fie prevăzut în Programul anual al achizițiilor publice, prestat și recepționat. Ordonatorul de credite nu a dispus constituirea unei comisii în vederea analizării ofertelor depuse de eventuali furnizori de astfel de servicii, nu s-a fost respectat faza de lichidare a cheltuielilor prin verificarea existenței obligației de plată pe baza documentelor justificative din care sa rezulte realitatea serviciului efectuat, iar plata s-a efectuat de către conducătorul Compartimentului financiar-contabil, fără ca serviciul să fie recepționat, în acest sens nefiind întocmite documente care să probeze executarea și recepționarea serviciilor”, au constatat inspectorii Curții de Conturi.

În același mod este semnalată achitarea sumei de 22 mii lei fără documente justificative prin care să fie probată contraprestația serviciilor de service/mentenanță a echipamentelor de climatizare.

Controlul stabilește și faptul că „au fost identificate situații de afectare a bugetului instituției prin plata unor amenzi contravenționale fiind rezultatul sancționării unui management defectuos și al nerespectării cadrului legal cu privire la operațiunile desfășurate de entitate și pentru care nu au fost instituite măsuri de recuperare a sumelor de la persoanele sancționate. S-a mai constatat gestionarea deficitară a resurselor financiare alocate pentru organizarea unei expoziții prin achiziționarea unei cantități mai mari de material lemnos și materiale promoționale pentru promovarea expoziției, dar și imobilizarea de fonduri prin existența unor stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă în valoare de 827 mii lei, compuse din publicații, respectiv cataloage și diverse afișe”.

Potrivit inspectorilor, „utilizarea subvențiilor de la bugetul de stat destinate finanțării activităților muzeistice nu este în concordanță, sub toate aspectele semnificative, cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea. Situațiile financiare raportate la data 31.12.2017 nu oferă o imagine fidelă a poziției patrimoniale și performanței financiare a entității, iar efectuarea neadecvată a inventarierii nu oferă asigurări rezonabile asupra elementelor patrimoniale. Managementul entității nu a acordat atenția cuvenită organizării Sistemului de control intern managerial, iar structura de audit nu poate constitui un sprijin pentru managementul de top în evaluarea riscurilor la care se supune activitatea entității și nu contribuie semnificativ la îmbunătățirea Sistemului de control intern managerial, fapt ce a determinat existența abaterilor de la legalitate și regularitate constatate și prezentate în actul de control”.

Instituției i s-a recomandat ca, pentru bunurile mobile culturale ce vor fi împrumutate altor entități, la inițierea unor noi contracte de împrumut sau comodat să fie menționat și dreptul de proprietate. Pentru bunurile culturale împrumutate deja, în măsura în care se refuză recunoașterea dreptului de proprietate, se recomandă deschiderea unei acțiuni în revendicare a bunurilor mobile și înregistrarea corespunzătoare, în acord cu prevederile legale, a acțiunilor deținute la diverse fonduri de investiții, dobândite prin moștenire; dispunerea măsurilor legale ce se impun pentru recuperarea sumei de 45 mii lei cu respectarea prevederilor art. 73 1 al Legii finanțelor publice nr. 500/2002, concomitent cu efectuarea unei misiuni de audit având ca obiectiv analiza oportunității închirierii unor spații. Mai este recomandată efectuarea unei analize de către Consiliul de Administrație asupra modului de organizare și desfășurare a activității de audit intern la nivelul muzeului, în vederea asigurării organizării și funcționalității structurii de audit intern în conformitate cu prevederile legale, în condițiile eficienței și eficacității; efectuarea unei misiunii de audit public intern privind concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

Printre recomandările făcute de Curtea de Conturi în urma controlului se numără și laborarea și dezvoltarea Sistemului de control managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activități ca și elaborarea, aprobarea și implementarea unei proceduri operaționale privind achizițiile publice în strictă concordanță cu normativele în vigoare în materia achizițiilor publice ca și organizarea și efectuarea operațiunilor de inventariere asupra tuturor elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii, cu respectarea strictă a prevederilor legale și revizuirea Procedurii formalizate generale de organizare expoziții temporare, astfel încât să prevadă utilizarea fondurilor publice prin asigurarea legalității, regularități, economicității, eficienței și eficacității acestora și identificarea posibilităților de valorificare a stocurilor de cataloage/afișe cu mișcare lentă și a celor fără mișcare și dispunerea de măsuri de distribuire a acestora către publicul-țintă interesat.

Muzeul Național de Artă al României este o instituție publică de cultură de importanță națională, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat și funcționează în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Muzeul a fost înființat prin Legea nr. 803/1946, este acreditat prin Ordinul nr. 2104/19.02.2014, potrivit prevederilor Legii nr. 311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, republicată, cu modificările ulterioare, și este membru ICOM (The International Council of Museums). Începând cu anul 1948, muzeul funcționează în clădirea Palatului Regal din București, Calea Victoriei nr. 49-53, sector 1, fiind cel mai important muzeu de artă din țară. Conducerea Muzeului este exercitată de către Manager, numit de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Activitatea managerului este sprijinită de Consiliul de Administrație al Muzeului, organ colectiv de conducere cu caracter deliberativ. În cadrul Muzeului funcționează de asemenea Consiliul Științific, organ colegial de specialitate cu rol consultativ și o serie de comisii de specialitate, constituite prin decizie scrisă a managerului.