Părinții elevilor dintr-o clasă primară discută pe un grup de WhatsApp despre suma de bani pe care trebuie să o aducă fiecare din cei 27 de elevi: câte 100 de lei. Din cei 2.700 de lei ar urma să fie cumpărat un cadou de Crăciun pentru învățătoare, conform unei fotografii postate pe Facebook de președintele Federației Asociațiilor de părinți din învățământul preuniversitar, Iulian Cristache.
„Luați în calcul că eu am făcut împărțirea la 27 și dacă nu aduc toți, nu putem să facem acest lucru”, a comentat un părinte pe grup.
Un alt părinte crede că nu trebuie să o facă pe profesoară de rușine: „Să nu o facem nici pe doamnă să se simtă prost. Să vorbim direct.”
Reprezentanții părinților atrag atenția că nu profesorii solicită cadouri, dar ar putea stopa acest obicei refuzând atențiile.
„Eu sunt sigur că nu profesorii cer cadouri. (…) Vorbim de o inițiativă a părinților, care are rolul de a fi în consiliul clasei, de a sprijini și a apăra drepurile părinților și ale elevilor. (…) Se spune că profesorul nu are nicio vină, decât doar că primește un cadou”, explică Iulian Cristache.
„Aici nu e vorba de flori sau de un cadou simbolic prin care îți arăți recunoștința profesoarei, în special cea din clasele primare.(…) Dacă profesorul refuză o singură dată acest cadou, atunci nu mai este problemă. Părintele înțelege și nu mai strâng banii. E o chestie asumată tacit de ambele părți. Este ca la darea și luarea de mită. Eu stau și mă întreb – în afară de cadourile simbolice – cum se simte un profesor care primește bani în plic sau care primește un cadou cu o valoare peste 500 sau peste 1.000 de lei”.
Codul Etic al Profesorilor, despre primirea cadourilor
Codul Etic al Profesorilor pentru învățământul preuniversitar interzice cadrelor didactice să accepte cadouri sau bani din partea elevilor sau părinților.
„Eliminarea oricăror activități care generează corupție: fraudarea examenelor; solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obținerii de către beneficiarii direcți ai educației de tratament preferențial ori sub amenințarea unor sancțiuni, de orice natură ar fi acestea; favoritismul; meditațiile contra cost cu beneficiarii direcți ai educației de la formațiunile de studiu la care este încadrat”, se arată în Codul de Etică al personalului didactic, publicat în Monitorul Oficial în luna octombrie.
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește corupția în școli, urmată de Croația și Ungaria. La coada clasamentului se află Danemarca, Suedia și Finlanda, potrivit unui sondaj al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă.
Foto: Hepta