Prima pagină » Știri » Cadoul Guvernului pentru FABRICILE DE DIPLOME: peste 70.000 de diplome de la facultăți neautorizate, legalizate prin ordonanță de urgență

Cadoul Guvernului pentru FABRICILE DE DIPLOME: peste 70.000 de diplome de la facultăți neautorizate, legalizate prin ordonanță de urgență

Cadoul Guvernului pentru FABRICILE DE DIPLOME: peste 70.000 de diplome de la facultăți neautorizate, legalizate prin ordonanță de urgență
După ce în urmă cu 6 ani, Ministerul Educației nu recunoștea 56.000 de diplome pentru licență și 19.000 de diplome pentru masterat trimise la avizat de către reprezentanții Universității Spiru Haret, absovenții facultăților au dat Ministerul Educației în judecată și au câștigat proces dupăî proces. De anul trecut și până în prezent, Ministerul Educației a pierdut din aceste procese 1.750.000 de lei.

După ce în urmă cu 6 ani, Ministerul Educației nu recunoștea 56.000 de diplome pentru licență și 19.000 de diplome pentru masterat trimise la avizat de către reprezentanții Universității Spiru Haret, absolvenții facultăților particulare au dat Ministerul Educației în judecată și au câștigat proces după proces. De anul trecut și până în prezent, Ministerul Educației a pierdut prin aceste procese 1.750.000 de lei. Pentru a pune capăt acestor pierderi, ministrul Sorin Cîmpeanu vrea să dea o ordonanță de ugență prin care să recunoască studiile pe care absovenții le-au urmat la programe neacreditate până în 2011, atunci când a intrat în vigoare noua lege a educației. Actul normativ vizează în mare parte absolvenți de la Universitatea Spiru Haret, dar este vorba și de universități de prestigiu precum: Universitatea din București, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași,  Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești sau Universitatea Politehnică din  Timișoara.

„Am constat că, înainte de 2011, nu erau reglementări care să se îndrepte împotriva beneficiarilor unor studii care nu au fost efectuate în deplină conformitate. Și mă refer la patru tipuri de abateri pe care le-am constatat: fie au depășit capacitatea maximă de școlarizare la programul de studiu, fie au școlarizat la o formă de învățământ neacreditată- de exemplu au avut acreditată forma la zi și au școlarizat la ID sau FR, fie au avut o formă acreditată într-o limbă și au școlarizat într-o altă limbă, fie au avut o formă de învățământ acreditată într-o anumită locație și au școlarizat în alte locații”, a spus ministrul Educației pentru Gândul.

Ordonanța de urgență propusă de Ministerul Educației, care va fi aprobată fie în această săptămână, fie cel târziu în ședința de Guvern de săptămâna viitoare, prevede că absolvenții care au fost înmatriculați înainte de 2011 la programe neautorizate  au dreptul să beneficieze de acte de studii, recunoscute de către stat, care atestă finalizarea studiilor. Actul normativ arată că vor avea dreptul la diplome recunoscute persoanele care au absolvit programe de studii organizate la forme de învățământ neautorizate, peste capacitatea maximă de școlarizare aprobată sau la programe de studii aflate în curs de autorizare la data înmatriculării.

Din cauza măsurilor luate în 2009, când nu a recunoscut studiile efectuate de mii de absolvenți de la Universitatea Spiru Haret, Ministerul Educației a pierdut pînă acum peste 7.400 de procese intentate de către absolvenți. În urma acestor procese au fost recunoscute 18.017 diplome.

„În  momentul în care am constat că Ministerul Educației a pierdut din bugetul Educației sume ce se ridică la 1.750.000 de lei, sume plătite de minister cu titlu de cheltuieli de judecată, taxe de școlarizare și daune, am cerut o situație. Asta am constat că s-au cheltuit doar de când am preluat eu mandatul. În momentul în care am cerut o situație, am văzut că am pierdut peste 7.400 de procese, totalizând peste 18.000 de diplome,  așa că am considerat necesar să mă aplec asupra subiectului”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației afirmă că cei care au făcut aceste abateri nu puteau fi sancționați din cauza unui vid legislativ.  „Pe cale de consecință, aceasta a fost explicația  pentru care Ministerul Educației a pierdut peste 7.400 de procese. Instanțele au dat dreptate pe bandă rulantă beneficiarilor acestor studii bazându-se pe lipsa de reglementări. Din anul 2011, articolul 138 din legea educației prevede nerecunoașterea studiilor pentru cei care s-au înmatriculat începând de la admiterea din 2011, precum și alte sancțiunii pentru universități”, a mai spus Cîmpeanu.

În prezent, Ministerul Educației are pe rol peste 2.300 de procese, ceea ce înseamnă  peste 47.000 de diplome. Potrivit ministrului Educației, nu numai Universitatea „Spiru Haret” este vizată de ordonanță, ci și universități de stat: Universitatea  din București, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Alexandru Iona Cuza din Iași,  Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, Universitatea Politehnică din  Timișoara.

„Sunt cele mai prestigioase universități de stat care pe baza acestui vid de reglementare au încălcat legislația în vigoare. Cele mai multe cazuri sunt  de la Spiru Haret, dar nu sunt singurele”, a mai spus ministrul.

Avocatul absolvenților de la Spiru Haret: „O să creeze o destabilizare a mai multor domenii”

Avocatul absolvenților de la Spiru Haret care se judecă cu Ministerul Educației pentru recunoașterea diplomelor, Adrian Cuculis, spune că procesele au fost câștigate mai ales după ce a existat o schimbare de optică doar în ceea ce privește instanțele de judecată. ȚDacă până în 2010, acțiunile erau admise de Tribunalul București și aveam surprize de la Curtea de Apel,  gândiți-vă că toată procedura asta a durat foarte mult pentru că s-a aruncat cu competența ba la Curtea de Apel, ba la Tribunal și în cele din urmă au mers la Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit în mod definitiv că litigiile țin pe fond de Tribinalul București. Și spuneam că dacă în prima parte optica era ca Tribunalul să le admită și Curtea să  le respingă, ulterior, din 2012, de când s-a început o mare tranță de procese și toate au fost câștigate, Tribunalul București le respingea  și le trimitea la Curtea de Apel  și câștigau în cele din urmă pe fondul problemei”, a spus avocatul.

Adrian Cuculis susține că absolvenții de Spiru Haret care au dat Ministerul Educației în judecată erau angajați în învățământ, în SIE, la BEC,  în Guvern, în cabinete parlamentare. El spune că un proces cu Ministerul Educației durează un an de zile și costă aproximativ 1.000 de lei. 

Avocatul absolvenților este sceptic că ordonanța propusă de Ministerul Educației va intra în vigoare. „O să creeze o destabilizare a mai multor domenii, respectiv cel bugetar, secundar  vor avea implicații în instituțiile statului care vor trebui să suporte procesele pe care foștii absolvenți le vor intenta. Curtea de Conturi a măturat printre bugetari și a spus că nu recunoaște valabilitatea diplomelor pe care statul român nu le-a recunoscut ca fiind valabile. Prin urmare 2,3, 5 ani cât ai stat acolo  cu studii superioare ai luat niște bani de la statul român nemeritați și acum dă-i tu înapoi, și dacă nu-ți găsim un loc pe o funcție retrogradă ești dat afară de la muncă. Acum corectăm asta și omorâm altă parte. Gândiți-vă ce înseamnă 80.000 de studenți peste noapte în buget și în șomaj”, a mai spus avocatul. 

Unul dintre beneficiarii ordonanței de urgență este David P., care a absolvit în 2011 Dreptul forma de învățământ la zi în cadrul Universității „Spiru Haret”. În ianuarie 2015 a dat în judecată Ministerul Educației pentru a cere daune morale, pentru că nu i-au eliberat nici acum diploma de studii. „Deocamdată m-am reorientat. Cu diploma asta aș fi putut lucra de la barou până la mai multe. Nici măcar nu s-a eliberat diploma. Când am făcut memoriu la minister,  ministerul mi-a zis că le-a eliberat, facultatea spune că nu le-a eliberat. Din 2011 și până acum nu s-a eliberat nicio diplomă”, a spus absolventul.

Ce spun studenții

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) consideră oportună decizia Ministerului Educației de a reglementa situația incertă a absolvenților unor anumite programe de studii neacreditate/neautorizate înmatriculați în sistemul de învățământ superior până în anul universitar 2010-2011. Potrivit acestora, proiectul de Ordonanță de Guvern publicat trebuie, însă, să fie modificat în așa fel încât să nu ofere posibilitatea universităților care au încălcat reglementările Legii Educației Naționale nr. 1/2011, după intrarea acesteia în vigoare, să poată emite acte de studii pentru absolvenții programelor de studii neacreditate/neautorizate sau care au depășit capacitatea de școlarizare admisă.

„Dacă există astfel de situații întâlnite și la studenți înmatriculați începând cu anul universitar 2011-2012, după emiterea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, universitățile care au permis încălcarea legislației în vigoare în acest fel trebuie aspru sancționate, iar pentru acei studenți trebuie stabilite măsuri tranzitorii prin care să aibă dreptul să își continue și/sau echivaleze studiile în cadrul unor programe care respectă normele legale în vigoare, cu verificarea nivelului de competențe dobândit de aceștia”, mai spun studenții. 

Ce s-a întâmplat  în 2009

În 2009, Ecaterina Andronescu, ministrul Educației de atunci, a refuzat cererea pentru a aviza diplomele de la „Spiru Haret” din cauză că acestea au fost trimise la pachet și nu era clar de la ce specializări proveneau absolvenții pentru care trebuiau să se elibereze actele de studiu. „Le-am trimis o scrisoare prin care le-am cerut să ne arate care sunt diplomele pentru specializările acreditate sau autorizate. Universitatea „Spiru Haret” a fost acreditată pentru un număr de facultăți și specializări, însă acum nu mai seamănă deloc cu ce a fost la început”, declara în 2009 Ecaterina Andronescu. În 2009, Universitatea „Spiru Haret” nu a fost inclusă între instituțiile de învățământ superior care aveau voie să organizeze admitere. La acea vreme, reprezentanții universității au acuzat ministerul că au scos abuziv din actul normativ instituția de învățământ particular.

Citește și