„Probabil vă veți întreba de ce ne preocupă în continuare domeniul fraudelor cu fonduri europene, din moment ce într-un timp relativ scurt, probabil în anul 2020, va începe să funcționeze Parchetul european, iar acesta va prelua o mare parte din competența de soluționare a cauzelor privind infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE. În primul rând, considerăm că experiența și expertiza în investigarea fraudelor europene a procurorilor, ofițerilor de poliție și specialiștilor care lucrează în D.N.A., câștigată în decurs de 15 ani este o resursă indubitabilă care ar trebui valorificată într-un fel sau altul de noua instituție creată la nivel european”, a spus Călin Nistor, șeful interimar al DNA la dezbaterea cu tema „Tendințe în investigarea fraudelor și corupției care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene”.
Nistor a mai punctat că metodele de anchetă și de recuperare a prejudiciului ale procurorilor și celuilalt personal operativ al DNA folosi viitorilor colegi procurori europeni, „care nu vor fi nevoiți să pornească de la o pagină albă”.
„Pe de altă parte, Regulamentul de înființare a Procurorului European instituie o competență partajată între E.P.P.O. și autoritățile naționale competente, potrivit căreia, de principiu, fraudele peste un anumit prag valoric (respectiv 10.000 euro) sau cele care au produs alte consecințe grave asupra bugetelor UE sau a reputației acesteia revin în competența E.P.P.O., iar celelalte rămân în competența autorităților naționale. Același regulament prevede o serie de excepții de la competența EPPO, care vor permite continuarea anchetei de către procurorul național, de exemplu, în cazul în care o infracțiune conexă este mai grav pedepsită decât infracțiunea împotriva intereselor financiare ale UE sau prejudiciul cauzat statului membru este mai mare decât cel cauzat UE. De asemenea, Colegiul EPPO poate decide să își limiteze competența la infracțiuni cu prejudicii peste 100.000 euro”, a mai spus șeful DNA în discursul său.
Având în vedere activitatea DNA, este de așteptat ca procurorii de la Parchetul European să coopereze cu cei de la anticorupție din România.
„Este firesc, în această perspectivă, să ne așteptăm ca, odată constituit Parchetul European, aceasta să stabilească relații de cooperare (inclusiv) cu DNA. Mai mult decât atât, având în vedere experiența și expertiza pe care precizam că procurorii DNA o au în investigarea și susținerea în fața instanței de judecată a acuzării în cauze de fraude europene, avem tot temeiul să ne așteptăm ca, din rândul procurorilor DNA, să fie aleși Procurorul European al României și Procurorii Europeni Delegați”, a mai declarat Nistor.
Președintele Parlamentului European și ministrul finlandez al Afacerilor Europene, David Sassoli și Tytti Tuppurainen, au semnat, pe 23 octombrie, decizia de numire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Parchetului European.