Doar 98 dintre deputații prezenți la ședința de plen de miercuri a Camerei Deputaților au votat „pentru” acest proiect de lege, în timp ce 190 au votat „împotrivă”, fiind înregistrate totodată și 3 „abțineri”.
Camera Deputaților este prima cameră sesizată în cazul acestei inițiative legislative, Senatul fiind forul decizional.
Acest proiect de modificare a Legii audiovizualului a fost inițiat de parlamentarul PSD Georgică Severin, președintele Comisiei pentru cultură și media din Senat, și de parlamentarul PNL Gigel Știrbu, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților.
Proiectul a fost depus, pe 31 martie, la Biroul Permanent (BP) al Camerei Deputaților și prevede modificarea articolului 20 din actuala Lege a audiovizualului, în sensul în care se introduc mai multe alineate: „Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate (al Consiliului Național al Audiovizualului, n.r.) atrage, de drept, demiterea din funcție a președintelui Consiliului”.
În această situație, „Parlamentul va numi un nou președinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului președinte”, iar „fostul președinte demis nu mai poate fi reales în funcție până la expirarea mandatului”.
În prezent, Legea audiovizualului nu prevede posibilitatea demiterii președintelui CNA, însă prevede că CNA trebuie să depună un raport anual de activitate și execuția bugetară. Acest raport trebuie depus la Parlament până la data de 15 aprilie a fiecărui an.
Apariția acestui proiect de modificare a Legii audiovizualului a venit în contextul în care atât Georgică Severin, cât și Gigel Știrbu i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, președintele Consiliului Național al Audiovizualului.
Totuși, contactat pe 2 aprilie de MEDIAFAX, Georgică Severin a declarat că proiectul de modificare a Legii audiovizualului, inițiat de el alături de Gigel Știrbu, nu permite demiterea unui membru al CNA, ci doar schimbarea din funcție a președintelui Consiliului.
„Raportul (de activitate al CNA, n.r.), având un caracter care privește în primul rând activitatea managerială la nivelul CNA sau și acest lucru, este normal ca actul de control pe care Parlamentul îl exercită asupra CNA să capete un sens mai practic, fără să ne atingem de inamovibilitatea membrilor CNA. Nu putem compara situația de la TVR și de la Radio (Radioul Public, n.r.), unde există Consilii de Administrație, cu CNA, care este un organism de reglementare și control pe baza directivei europene. În aceste condiții, propunerea noastră a fost ca, în cazul în care raportul CNA este respins de Parlament, președintele în funcție al CNA să își piardă funcția de președinte, rămânând membru, și să fie ales pe durata mandatului cât a mai rămas din mandatul președintelui un alt membru al CNA dintre ceilalți membri, evident cu votul din Parlament, ca să respectăm toată procedura legală”, a spus Georgică Severin.
Întrebat dacă a găsit această soluție pentru eliminarea Laurei Georgescu de la conducerea CNA, Georgică Severin a negat.
„Este vorba de o inițiativă care își propune să mărească responsabilitatea CNA în raport cu Parlamentul, pentru exercitarea controlului parlamentar. Fiind o instituție în subordinea Parlamentului, este normal ca și controlul parlamentar, cum este la alte instituții, să aibă și efecte, pentru că altfel un control care nu prevede niciun fel de sancțiune nu mai este un control de fapt”, a spus Georgică Severin.
El a precizat că prin această inițiativă legislativă se încearcă „responsabilizarea CNA” și a președintelui Consiliului.
Pe de altă parte, șase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o ședință cu ușile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcția de președinte al CNA și pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului. Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu și Florin Gabrea.
Legea audiovizualului nu prevede însă în mod explicit această procedură privind retragerea sprijinului acordat președintelui Consiliului.
În mod concret, potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului, „Consiliul este condus de un președinte, asimilat funcției de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.
De asemenea, potrivit Legii audiovizualului, „membrii Consiliului pot fi demiși, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situații: în cazul incapacității de a-și exercita funcția pentru o perioadă mai mare de 6 luni; în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă”.
Retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcția de președinte al Consiliului a venit după ce aceasta a dat în judecată șase membri ai CNA, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuțiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al instituției.
Dosarul prin care Laura Georgescu, președintele CNA, i-a chemat în judecată pe șase dintre actualii săi colegi – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea și Viorel Vasile Buda -, dar și instituția CNA a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 9 martie, la Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
În plus, în acest proces, Laura Georgescu solicită instanței „obligarea pârâților (cei șase membri ai CNA acționați în judecată, n.r.) la plata de daune morale în cuantum de 12.000 de lei”. De asemenea, Georgescu cere instanței „obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată”.
În acest context, Laura Georgescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că a dat în judecată șase membri ai CNA și a cerut instanței anularea ROF al instituției, din cauză că unele articole din acest document încalcă Legea audiovizualului, precizând că toate eforturile pe care le-a făcut pentru corectarea ROF au rămas fără rezultat.