Prima pagină » Știri » Camera Deputaților: Raport de respingere a inițiativei UDMR pentru autonomia Ținutului Secuiesc

Camera Deputaților: Raport de respingere a inițiativei UDMR pentru autonomia Ținutului Secuiesc

Camera Deputaților: Raport de respingere a inițiativei UDMR pentru autonomia Ținutului Secuiesc
Comisia juridică și Comisia pentru Administrație ale Camerei Deputaților au adoptat, marți, un raport de respingere asupra proiectului UDMR care prevede autonomie pentru Ținutul Secuiesc, respectiv separarea minorităților naționale și reprezentarea acestora în instituții.

Proiectul de lege inițiat de UDMR prevede asigurarea minorităților naționale istorice a reprezentării acestora în instituțiile administrative la nivel local, național și european. De asemenea, proiectul legislativ prevede că la nivelul ministerelor să se asigure angajarea de personal, inclusiv în funcții de conducere, proporțional cu numărul persoanelor care aparțin minorităților naționale istorice.

Comisia juridică și Comisia pentru Administrație ale Camerei Deputaților au adoptat, marți, raport de respingere asupra propunerii legislative pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Au fost 35 de voturi „pentru” raportul de respingere și trei voturi împotriva acestuia.

„Rezoluțiunea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 face parte din tradițiile democratice ale poporului român, fapt dovedit de importanța acordată acestei date. Astfel, încă din anul 1190 data de 1 decembrie a fost proclamată prin lege ziua națională a României, ulterior Adunarea Constituantă decretând și ridicând astfel la rang de prevedere constituțională, la art 12 (2), printre simbolurile naționale, faptul că Ziua Națională a României este 1 decembrie. Documentul căruia i s-a dat atunci citire prevede principii generoase de ordin social, electoral, economic și de conviețuire interetnică. Acestea nu au fost preluate în anii scurși de-atunci. Credem că în anul centenar a sosit momentul că principiile care vizează conviețuirea interetnică să fie transpuse în lege, astfel cum au fost formulate în rezoluția adoptată la Adunarea Națională: -Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc-, drept pentru care am depus inițiativa legislativă”, potrivit expunerii de motive a inițiativei.

Proiectul a fost depus de 30 de parlamentari UDMR.

„ Prezenta lege reglementează transpunerea în legislație a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluția de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. La intrarea în vigoare a prezentei legi, fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”, prevede proiectul legislativ.

De asemenea, în inițiativă se traduc următorii termeni astfel:

„Popor conlocuitor-minoritățile naționale istorice, care în anul 1018 trăiau deja în teritoriile care după 1920 au devenit părți componente ale României.
Minorități naționale istorice- comunitățile albaneze, armeană, bulgară, cehă, croată, elenă, evreiască, germană, italiană, macedoneană, maghiară, poloneză, rusă-lipoveană, romă, ruteană, sârbă, slovacă, tătară, turcă, ucraineană.
Corpuri legiuitoare- Parlamentul European, Parlamentul României, consilii județene și consilii locale”.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, că „la nivelul ministerelor, precum și nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora, se va asigura angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporțional cu numărul persoanelor care aparțin minorităților naionale istorice atât la nivelul național cât și la nivel loca”.

Propunerea legislativă inițiată de UDMR urmează să fie votată în plenul Camerei Deputaților, ca primă cameră sesizată, forul decizional fiind Senatul.

Citește și