Campanie de informare despre 112: Peste jumătate dintre apeluri, în 2018, NU au fost urgențe

Potrivit datelor furnizate de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), în anul 2018, operatorii 112 au preluat 12.735.836 de apeluri, mai puține cu aproape un milion față de anul precedent, însă apelurile de urgență reprezintă doar 45,1%, celelalte nefiind de competența Serviciului. Dintre apelurile urgente, cele mai multe au fost transferate și gestionate de Serviciul de Ambulanță, Poliție și ISU-SMURD.

Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Ionel-Sorinel Vasilca, a precizat, duminică, că de la operaționalizarea Serviciului și până acum, numărul apelurilor non-urgente a avut o tendință desrescătoare, de la valorile de 97,2% din totalul apelurilor în 2005, la 55% în 2018, respectiv la 46% în primul trimestru al acestui an.

„Această tendință descrescătoare a apelurilor non-urgente s-a datorat în mare măsură efect al unor campanii similiare celor lansate astăzi și a unei conlucrări permanente între autorități, cetățeni, instituții și canale media, o legătură fără de care nu ar putea fi obținut niciun succes. (…) Analiza apelurilor non-urgente primite la 112 în anul trecut ne indică o medie zilnică de 18.000 de apeluri non-urgente, în care sunt implicați în medie 380 operatori 112 și 5.500 de apelanți. Asta zilnic. Durata convorbirilor non-urgente cumulate la nivel național a fost anul trecut de 60 de ore zilnic, adică echivalentul unei durate însumate de doi ani și jumătate de onvorbiri care nu aduc valoare urgenței reale, durată care ar fi putut fi folosită pentru tratarea mai eficientă și mai promptă a urgenței reale”, a declarat directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Ionel-Sorinel Vasilca, duminică, la Spitalul Floreasca.

Directorul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a anunțat că cei care sună la 112 de multe ori exagerează simptomele pentru ca ambulanța să ajungă mai repede.

„Vin în UPU pentru că este mai ușor sau pentru că este mai greu să acceseze medicul lor de familie sau pentru că vor un serviciu rapid care să le rezolve o problemă și să plece la lucru sau acasă. Acești pacienți când vin în UPU devin din ce mai revendicativi, vor să fie rezolvați rapid, dacă așteaptă o oră două trei, pot să vă spun că sunt unități de primiri urgențe din alte țări unde timpul de așteptare ajunge și la 8-9 ore, pentru mai ales aceste categorii de pacienți. Pacienții care sunt de cod alb sau albastru devin revendicativi, încep să insiste la personalul de la UPU și încep comentariile pe social media că nimeni nu îi îngrijește”, a declarat Raed Arafat.

Arafat a explicat că nu toți pacienții care vin în unitățile de primiri urgențe pe picioarele lor pot merge la medicul de familie, la fel de bine cum nu toți cei care vin pe targă la spital sunt urgențe majore.

„Nu toți pacienții care vin pe picioarele lor în UPU sunt, cum se crede, de cod alb sau albastru, care pot să meargă la medicul de familie. Sunt pacienți care vin pe picioarele lor și care ajung internați în spital de urgență. Aceste este rolul UPU și a medicului de urgență, să găsească acești pacienți care aparent sunt ok și care totuși ascund o problemă serioasă. Și în al doilea rând, nu toți pacienții care vin pe targă sunt urgențe majore și unii dintre ei pleacă acasă, dar nu înseamnă că la momentul în care au sosit în UPU nu erau urgențe”, a completat șeful DSU.

Campania „Urgența este pentru Urgențe”, care își propune să contribuie la educarea românilor referitor la utilizarea rațională și responsabilă a serviciilor medicale de urgență, a fost lansată duminică printr-o conferință de presă la Spitalul de Urgență Floreasca.

„Campania are rolul ca populația să conștientizeze care este rolul principal al UPU, și anume salvarea vieților. Celelalte urgențe din celelalte coduri, mai ales codurile care sunt a pacienților a căror viață nu e pusă în pericol, dar au nevoie de îngrijiri, să înțeleagă că dacă medicul este ocupat este ocupat cu un caz mult mai grav decât al lui”, a mai spus Raed Arafat.